START pentru dezarmarea nucleară
Preşedintele american Barack Obama şi omologul său rus, Dmitri Medvedev, au semnat la Praga noul tratat START de reducere a arsenalelor nucleare.
Articol de Alexandru Beleavski, Moscova, 08 Aprilie 2010, 07:59
Liderul de la Casa Albă şi-au pus semnătura pe noul tratat la mai puţin de 48 de ore de la anunţarea unei noi doctrine nucleare, potrivit căreia Statele Unite vor recurge la arma nucleară numai în circumstanţe extreme, pentru a-şi apăra propriile interese sau pe cele ale aliaţilor lor.
Documentul este semnat pe zece ani, parametrii reducerilor urmând să fie atinşi în şapte ani de la intrarea în vigoare a documentului.
Washington-ul şi Moscova văd în semnarea noului tratat de reducere a arsenalelor nucleare un prim pas pentru relansarea relaţiilor bilaterale, grav deteriorate în timpul ultimilor ani ai preşedinţiei lui George Bush Jr.
Noul Tratat START prevede: reducerea numărului de focoase desfăşurate la câte 1.550 de fiecare parte, cifră cu aproximativ o treime sub nivelul actual, reducerea la câte 700 de fiecare parte a numărului de vectori - rachete balistice intercontinentale, rachete balistice cu lansare de pe submarine şi bombardiere grele, respectiv de peste două ori sub maximum prevăzut de Tratatul START 1.
Fiecare parte poate avea câte cel mult 800 de vectori desfăşuraţi şi nedesfăşuraţi, adică maximum 700 desfăşuraţi, plus maximum 100 nedesfăşuraţi.
Spre deosebire de predecesorii săi, noul tratat lasă la latitudinea părţilor să decidă cum se vor repartiza numeric componentele triadei nucleare, evident în limitele plafoanelor stabilite.
Se ştie că în mod tradiţional, Statele Unite au mai multe rachete cu lansare de pe submarine, în timp ce Rusia mai multe cu bazare terestră.
Un alt aspect important este că numărul total de vectori şi focoase aferente acestora include toate armele strategice ofensive, fie acestea nucleare sau nenucleare.
Tratatul prevede că toate armamentele strategice ofensive se vor baza exclusiv pe teritoriile naţionale ale celor două puteri.
Noul tratat START prevede un mecanism de verificare mai simplu şi mai puţin constrângător, comparativ cu tratatele predecesoare.
Tratatul nu restricţionează desfăşurarea scutului american antirachetă, dar, după cum subliniază Rusia, prevede în termeni juridici obligatorii interconexiunea între armele strategice ofensive şi cele defensive, adică scutul antirachetă.
El va conţine şi clauza uzuală, conform căreia fiecare parte va avea dreptul să se retragă din tratat, dacă va considera că participarea la el îi afectează interesele naţionale.
Conform ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, Rusia se va putea retrage din noul tratat START dacă la un moment dat va decide că potenţialul scutului american antirachetă creează riscuri pentru potenţialul strategic nuclear al Rusiei.
Această poziţie va face obiectul unei declaraţii separate a Rusiei. Moscova consideră că primele faze ale scutului american antirachetă din Europa, inclusiv România, sunt sisteme regionale ce nu prezintă asemenea riscuri, dar nu exclude ca aceste riscuri să apară pe măsura evoluţiei scutului.
În preambul, Rusia şi SUA vor declara drept obiectiv foarte important realizarea unei lumi fără arme nucleare.
Experţii ruşi consideră însă că acest obiectiv este realizabil într-o perspectivă foarte îndelungată, iar pentru a avansa în această direcţie, mai întâi se cere eliminată perspectiva desfăşurării armamentelor nucleare în spaţiul cosmic, rezolvată problema armelor strategice nenucleare şi includerea în procesul dezarmării nucleare a tuturor celorlalte state ce au arme nucleare sau se află în pragul deţinerii lor.
Preşedintele american Barack Obama va fi diseară, la Praga, gazda unui dineu de lucru a cărui temă va fi pacea şi securitatea. Invitaţi sunt 11 lideri din Europa Centrală şi de Est, printre care şi preşedintele României, Traian Băsescu.
