Stalin avea "informaţii despre data atacului german"

Documente din arhiva spionajului sovietic, desecretizate la 70 de ani de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, demonstrează că Stalin era informat în legătură cu iminenţa şi chiar cu data atacului german.

Documentele din perioada 1938-1941 risipesc mitul propagandei sovietice, al atacului prin surprindere, care ar fi justificat uriaşele pierderi umane, din prima parte a războiului.

Editorul volumului, un veteran al spionajului sovietic, numeşte uriaş fluxul de informaţie de care a beneficiat Stalin, flux ce a crescut constant, până în ziua în care a început războiul.

Informaţiile provin de la agenţii sovietici din Germania, inclusiv din cancelariile lui Goering şi Himmler, din ţările aliate ale Richului, Italia, Finlanda, România şi Ungaria, sau din zonele de frontieră cu Germania.

Astfel, pe 19 iunie 1941, agentul sovietic de la Roma informa Moscova că atacul împotriva URSS va începe între 20 şi 25 iunie.

Informaţia a ajuns la mareşalul Timoşenko, ceea ce infirmă un alt mit al propagandei sovietice, şi anume că, de frica epurărilor, şefii spionajului nu dădeau curs informaţiilor care veneau în contradicţie cu linia oficială, în cazul de faţă, cea care susţinea imposibilitatea unui război între URSS şi Germania.

Toate aceste documente pun punct pe tema agresiunii surpriză, al cărei scop era să ascundă răspunderea lui Stalin şi a a conducerii sovietice, pentru înfrângerea catastrofală de la începutul războiului şi pentru cele 25 de miloane de morţi care însumează pierderile militare şi civile ale URSS.

De altfel şi astăzi o bună parte dintre ruşi consideră că Uniunea Sovietică a fost victima unei agresiuni supriză din partea lui Hitler.

În pofida tuturor informaţiilor primite, ce demonstrau iminenţa războiului, Stalin nu a luat însă nicio măsură şi, numai la presiunea gen. Jukov, şeful Stalui Major, a permis, în noaptea de 22 iunie, cu câteva ore înaintea atacului, trecerea trupelor în stare de alarmă, când era însă prea târziu.

Motivele acestei paralizii rămân şi astăzi neexplicate.

Este posibil, afirmă editorul volumului, ca lui Stalin să-i fi fost pur şi simplu frică să nu fie acuzat el de provocarea războiului şi să fie nevoit astfel să poarte un război pe două fronturi, împotriva Germaniei, în Vest, şi împotriva Japoniei, în Est.

Documentele cunoscute până în prezent, însă, nu dau răspunsul la această întrebare.