Soluţii pentru salvarea Greciei

Din multele miliarde împrumutate de Grecia până acum, o bună parte sunt bani ai UE şi mai ales ai statelor puternice, iar Grecia nu poate fi lăsată să dea faliment, pentru că o astfel de situaţie ar complica extrem de mult lucrurile şi ar însemna şi sfârşitul multor proiecte europene comune.

Unul din scopurile reuniunii miniştrilor de finanţe din ţările zonei euro este aplanarea divergenţelor în chestiunea implicării finanţatorilor privaţi în ajutarea Greciei.

Scăderea rating-ului Greciei de către agenţia Standard & Poor's până la nivelul CCC înseamnă un duş extrem de rece pentru toţi cei care au imprumutat bani Atenei.

Nivelul anunţat marţi înseamnă cel mai slab rating de ţară din lume, iar agenţia atrage din nou atenţia că orice restructurare a datoriilor statului elen va fi interpretată drept intrare în incapacitate de plată, astfel că miniştrii de finanţe din zona euro caută acum rezolvarea unei probleme aparent fără soluţie.

Cele 350 de miliarde de euro pe care Grecia îi datorează nu pot fi şterse fără urmări, iar la discuţiile de acum urmează să se alăture în această seară şi reprezentanţii tuturor statelor din UE.

Între timp, oficiali din Comisia Europeană au anunţat că pregătesc un acord pentru Grecia, acord după modelul iniţiativei de la Viena; asta înseamnă că băncile care au dat creditele ar trebui să prelungească în mod voluntar termenele la care banii trebuie înapoiaţi.

Al doilea program de asistenţă financiară, "necesar"

Comisarul european pentru afaceri monetare, Olli Rehn, a spus că discuţiile pentru al doilea program de asistenţă financiară în cazul Greciei se apropie de final, iar mulţi oficiali europeni se declară de acord cu o astfel de situaţie care să evite falimentul unui stat comunitar.

Preşedintele Băncii Centrale din Germania, Jens Weidmann, susţine că nu există nici o obiecţie împotriva extinderii voluntare a obligaţiunilor.

Rămâne însă de văzut cât de dispuşi să participe la un astfel de plan sunt investitorii privaţi, a mai spus preşedintele Băncii Centrale germane.

Şi preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, lăsa clar să se înţeleagă săptămâna trecută, că instituţia central-europeană se opune oricărui plan de implicare a sectorului privat, intervenţie care ar putea fi considerată drept incapacitate de plată de către agenţiile de rating.

În acest timp, analiştii financiari constată că statele creditoare, în special cele din nordul Europei, ca Germania, Olanda sau Finlanda, sunt tot mai neliniştite în privinţa asigurărilor de finanţare, în timp ce Grecia e tot mai slăbită de introducerea măsurilor de austeritate.