Soluţia militară în cazul Siriei "nu există"

Problema siriană a fost discutată în cadrul summitului G-20 de la Sankt Petersburg, unde atât Federaţia Rusă cât şi unele state ale Uniunii Europene au exercitat presiuni asupra Statelor Unite să renunţe la o intervenţie militară, transmite corespondentul Radio România, Alexandru Beleavski.

Deşi UE condamnă atacurile cu arme chimice din Siria ca pe o crimă împotriva umanităţii şi consideră obligatorie pedepsirea celor vinovaţi, Bruxelles face apel la publicarea rezultatelor anchetei ONU, chiar dacă, a declarat Herman Van Rompuy, numeroase rapoarte ale serviciilor secrete acuză de acest atac guvernul sirian.

Totodată ,au subliniat Herman Van Rompuy şi Jose Manuel Barroso, UE susţine o soluţie politică în Siria subliniind că soluţia militrară nu există.

Cei doi au subliniat şi necesitatea ca UE să-şi formuleze o poziţie "colectivă".

Summitul G-20, ultima şansă pentru a semna soluţie politică în Siria

Premierul italian Enrico Letta a numit Summitul G-20 ultima şansă pentru a semna soluţie politică.

Dar, după cum a aperciat cancelarul Angela Merkel, care a subliniat că Germania nu va participa la o eventuală acţiune militară împotriva Damascului, nu crede că reuniunea va permite realizarea unui consens date fiind divergenţele foarte mari între membrii Consiliului de Securitate.

Înaintea Summitului preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că Moscova ar putea fi de acord cu o acţiune militară împotriva Siriei dar cu două condiţii: existenţa unor dovezi clare bazate pe concluziile obiective ale anchetei ONU, că autorităţile siriene au folosit într-adevăr arme chimice şi ca operaţiunea militară să fie aprobată de Consiliul de Securitate ONU unde după cum se ştie Rusia are drept de veto.

Plan de impozitare a companiilore multinaţionale care îşi ascund profiturile

Chiar dacă situaţia din Siria a dominat summitul G 20, liderii celor mai puternice economii ale lumii au discutat şi probleme ale economiei mondiale şi stabilităţii financiare.

Ţările în curs de dezvoltare, aşa numitele economii emergente, au cerut din nou statelor bogate mai multă transparenţă în ceea ce priveşte politicile lor monetare.

Potrivit redactorului Radio România, Laurenţiu Văduva, liderii grupului G 20 au convenit asupra unui plan de impozitare a companiilore multinaţionale care îşi ascund profiturile în jurisdicţii offshore.

Anunţul a fost făcut joi noapte de ministrul rus de finanţe, Anton Siluanov.

Participanţii la discuţii şi-au exprimat indignarea şi faţă de politicile unor giganţi transfrontalieri care fac bani într-o ţară dar plătesc impozite mai mici în altă parte.

Liderii celor mai mari 20 de economii ale lumii au decis un plan care ar împiedica aceste companii să folosească lacunele legislative şi paradisurile fiscale.

Temeri privind scurgerile puternice de capitaluri

Statele BRICS, adică Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, state care deţin peste 25% din resursele lumii şi au 40% din populaţia globului, au cerut şi o normalizare a politicilor monetare ale statelor dezvoltate care, în opinia lor, recurg adesea la metode neconvenţionale.

Liderii BRICS s-au referit, fără a o nominaliza, la Banca Centrală a SUA, care injectează de câţiva ani sume mari în economiile emergente.

Or aceste state se tem acum de scurgerile puternice de capitaluri care vor avea loc odată ce Rezerva Federală va reduce măsurile de susţinere a economiei americane, pentru că investitorii vor reveni în SUA atraşi de dobânzile prea mari.

În acest fel s-au devalorizat puternic în ultimii ani monedele lor naţionale.

Potrivit ministrului rus de finanţe, preşedintele american Barack Obama a dat asigurări că aceste schimbări în politica monetară a SUA se vor face progresiv.