Social-democraţii danezi, la guvernare după 10 ani
În Danemarca, Partidul Social-Democrat începe negocierile pentru formarea noului guvern, după ce coaliţia de centru-stânga a câştigat alegerile parlamentare de joi.
Articol de Mihaela Mihai, 16 Septembrie 2011, 14:18
Social-democraţii danezi ajung din nou la putere după 10 ani, iar liderul partidului, Helle Thorning-Schmidt, devine prima femeie prim-ministru din istoria ţării.
Discuţiile privind viitorul cabinet şi programul de guvernare ar putea fi însă de durată, din cauza rezultatului strâns al votului şi opiniilor diferite din coaliţie privind rezolvarea problemelor economice.
Schimbarea de putere din Danemarca are loc pe fondul crizei economice care ar fi generat această tendinţă şi în alte ţări europene.
Cu o victorie a opoziţie de centru-stânga, Danemarca intră în clubul ţărilor europene care schimbă direcţia politică din cauza situaţiei economice.
Au fost pe rând Irlanda, Marea Britanie, Portugalia, Finlanda, şi Olanda.
Succesul din Danemarca se datorează unei politiciene de 44 de ani, Helle Thorning-Schmidt, numită şi Gucci Helle pentru gusturile sale rafinate în materie de vestimentaţie.
Conduce Partidul Social Democrat din 2005 şi şi-a creat deja faima de om dur care a reuşit să readucă unitatea în partid.
Are o diplomă în ştiinţe politice la Universitatea din Copenhaga şi este căsătorită cu Steven Kinoch, fiul fostului lider laburist din Marea Britanie, Neil Kinoch.
Entuziasmată de victorie, mai ales că va deveni prima femeie premier din Danemarca, ea a declarat aseară că s-a scris o pagină de istorie şi a promis schimbare.
Helle Thorning-Schmidt a început deja negocierile pentru formarea cabinetului, dar discuţiile se anunţă dificile.
Politica lui Helle Thorning-Schmidt "nu va afecta stabilitatea financiară" a ţării
Blocul său roşu deţine în Parlament o majoritate de doar cinci locuri, iar membrii coaliţiei, din care mai fac parte socialiştii şi social-liberalii, se pun cu greu de acord asupra unor teme economice.
În plus, premierul demisionar, liberalul Lars Rasmussen, a avertizat plin de umor că i-a dat doamnei Schmidt cheile de la biroul de premier doar cu împrumut, iar promisiunile din campania electorală trebuie onorate.
Social-democraţii s-au prezentat la alegeri cu mai multe propuneri de reducere a deficitului.
Este vorba în primul rând de creşterea taxelor pentru bănci şi bogaţi.
Banii strânşi astfel ar urma să fie folosiţi pentru şcoli şi spitale mai bune.
Helle Thorning-Schmidt a dat în repetate rânduri asigurări că politica sa nu va afecta în nici un fel stabilitatea financiară a ţării şi că relansarea cererii de bunuri de larg consum este cea mai bună cale de a aduce prosperitate şi creştere economică.
Dintre toate ţările scandinave, Danemarca a mers cel mai prost în ultimul timp.
Pentru acest an, prognozele Băncii Centrale spun că ţara va avea o creştere a PIB de doar 1,25% în timp ce în Suedia va fi de 4,5%, iar în Norvegia de 3%.
Danemarca stă însă bine într-un top al celor mai bogate naţiuni din lume.
Un raport realizat de grupul Allianz plasează această ţară pe locul al patrulea după Elveţia, Statele Unite şi Japonia, cu active financiare totale de 587 de miliarde de euro. Acest lucru înseamnă că fiecare danez are, cel puţin teoretic, 107.000 de euro.
