Slovenia a construit un gard la frontiera cu Croaţia

Slovenia a anunţat oficial că a construit gardul de sârmă ghimpată pe o lungime de 1,5 kilometri, între două puncte la frontiera sa cu Croaţia, dar nu a comunicat pe ce lungime va mai continua construirea gardului.

Însă un reprezentant al Ministerului sloven de Interne, citat de Reuters, a dat asigurări că gardul nu este destinat opririi fluxului de refugiaţi, ci pentru a-l direcţiona spre puncte de intrare controlate de autorităţi.

Anterior, premierul Miro Cerar anunţase că frontiera va rămâne deschisă pentru imigranţii care tranzitează în special spre Austria şi Germania.

Iniţiativa Sloveniei a fost criticată de ţara vecină, Croaţia.

Ministrul croat de interne, Ranko Ostojić, a spus că ridicarea unui gard este o masură inutilă şi o pierdere de bani şi că ar fi fost mai bine dacă Slovenia ar fi construit centre de primire pentru refugiaţi, aşa cum a făcut Croaţia.

În Slovenia au intrat, de la jumătatea lunii octombrie şi până acum, peste 180.000 de refugiaţi, în principal din Siria şi Afganistan, iar Înaltul Comisariat ONU a anunat că 3000 de persoane aşteptau ieri să intre din Serbia în Croaţia şi apoi în Slovenia, alte 3000 fiind n aşteptare în Macedonia pentru a trece în Serbia.

Tot ieri, în apropierea coastelor vestice ale Turciei, 18 imigranţi, între care şapte copii, s-au înecat încercând să ajungă în Grecia, de unde imigranţii pleacă spre vestul Europei pe aşa-numita "rută balcanică", prin Macedonia, Serbia, Croaţia, Slovenia şi apoi spre Austria şi Germania.

Autorităţile din Germania, care estimaseră sosirea unui număr de 800.000 de refugiaţi până la sfârşitul anului, au constatat că au sosit deja 760.000 până la sfârşitul lunii octombrie şi că numărul lor ar putea ajunge la un milion.

Din numărul total, 240.000 sunt sirieni şi din cele peste 360.000 de cereri de azil depuse până acum, peste 100.000 provin tot de la refugiaţii sirieni, scrie cotidianul "The Guardian", a cărui concluzie este că aproape 50% din cererile de azil depuse de sirieni în toate ţările europene, sunt înregistrate în Germania.

În aceste condiţii, un sondaj făcut public luni, în Germania, arată că până la sfârşitul anului, autorităţile s-ar putea confrunta cu lipsa a aproximativ 400.000 de locuri de cazare pentru cei care depun cereri de azil.

Din acelaşi motiv al valului masiv de refugiaţi sierieni sosiţi în Germania, ministrul de interne Thomas de Maizière a reluat în Parlamentul german ideea care a provocat deja disensiuni în coaliţia de guvernare de a restrânge dreptul la regrupare familială pentru sirieni.

Măsura ar fi menită să evite - a spus ministrul german -dublarea sau triplarea numărului şi aşa foarte mare de refugiaţi, în condiţiile în care autorităţile germane nu sunt sigure că le vor putea asigura condiţiile de trai necesare.