Situaţia romilor, discutată la Strasbourg

Situaţia romilor a fost miercuri subiect de discuţie atât la Bucureşti, cât şi la Strasbourg.

În Capitală au fost prezentate rezultatele unui proiect destinat integrării sociale a romilor şi a altor categorii sociale vulnerabile, care arată că peste 20.000 de persoane au fost consiliate pentru obţinerea unui loc de muncă.

Proiectul, implementat de Agenţia Naţională pentru Romi, în colaborare cu alţi parteneri, şi cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, mai arată că au fost înfiinţate 50 de întreprinderi de economie socială, fiind astfel create 500 de locuri de muncă.

Derulat pe o perioadă de 36 de luni, proiectul a avut drept grupuri ţintă persoane de etnie romă supuse excluziunii sociale, persoane private de libertate, dependente de droguri sau femei victime ale violenţei în familie.

Raportul privind strategiile de integrare a romilor înaintat de statele membre a fost dezbătut la Strasbourg de Comisia Europeană.

Ţara noastră a fost lăudată pentru măsurile în domeniul sănătăţii, însă şi criticată pentru întârzierea elaborării strategiei şi implementării Fondului Social European.

România a angajat 450 de mediatori din domeniul sănătăţii, care le înlesnesc romilor acesul la servicii medicale - aceasta este, în viziunea vicepreşedintelui Comisiei Europene, Viviane Reding, unul dintre punctele forte ale strategiei pentru integrarea romilor, elaborate de autorităţile de la Bucureşti.

Puţine proiecte "cu adevărat valoroase"

Desigur, mai sunt şi alte plusuri, cum ar fi locurile destinate romilor la universităţi sau angajarea profesorilor de etnie romă în şcolile amplasate în comunităţi mari de romi.

Însă responsabilii europeni cu integrarea romilor reproşează Bucureştiului întârzierea şi lentoarea cu care au pus pe hârtie această strategie.

"România a înregistrat progrese importante în implementarea Fondului European Social, dar trebuie spus că s-a început la un nivel foarte scăzut, cu depăsirea termenelor limită. Însă, dacă se menţine ritmul actual şi se acordă atenie modului în care sunt cheltuiţi banii, există perspective optimiste ca acest lucru să poată îmbunătăţi calitatea vieţii romilor români", a declarat László Andor, comisar european pentru muncă şi afaceri sociale.

Aşadar, la Strasbourg, într-o conferinţă de presă, vicepreşedintele Comisiei, Viviane Reding, a anunţat cu satisfacţie că, la doar un an de la lansarea cadrului european pentru strategii naţionale de integrare a romilor, toate statele membre au înaintat executivului european strategiile naţionale.

Responsabilii naţionali au fost de părere că educaţia şi sănătatea sunt cele mai importante elemente care trebuie abordate în aceste strategii.

Studiile arată că în continuare unul din trei romi nu are un loc de muncă, 20% dintre romi nu au asigurare de sănătate, iar 90% trăiesc sub pragul de sărăcie.

Viviane Reding a arătat că doar 12 state membre au identificat fondurile pentru proiectele pe care vor să le deruleze.

"Pentru perioada financiară 2014-2020 ar trebui să avem funcţionale strategii de integrare a romilor înainte ca statele respective să primească bani din fondul social european", a explicat comisarul european pentru muncă şi afaceri sociale, László Andor.

Există însă, dincolo de problema banilor, o alta la fel de importantă, numărul şi calitatea proiectelor.

Din păcate, a atras atenţia Livia Iaru, ca europarlamentar maghiar de etnie romă, foarte puţine proiecte sunt cu adevărat valoroase şi implică membrii comunităţii rome pe termen lung.