Situaţia privind transportul rutier de la frontierele vestice ale Bulgariei rămâne dificilă
În mai multe puncte de frontieră s-au format cozi de kilometri. Blocada ar putea fi menţinută până la 2 februarie.
Articol de Radio România Actualităţi, 28 Ianuarie 2026, 23:36
Situaţia la frontierele vestice ale Bulgariei rămâne însă dificilă din cauza blocajelor din partea transportatorilor din Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia şi Herţegovina, respectiv Muntenegru. În mai multe puncte de frontieră s-au format cozi de kilometri. Transportatorii balcanici contestă regula care impune şoferilor din afara spaţiului Schengen să stea în acest spaţiu maximum 90 de zile într-un interval de 6 luni.
Corespondentul RRA în Bulgaria, Vladimir Mitev a transmis detalii pe această temă:
Valul de proteste şi blocaje la scara largă la frontierele ţărilor din Balcanii de Vest cu Bulgaria şi celelalte ţări din spaţiul Schengen, care a început la 26 ianuarie 2026, s-a transformat într-o criză gravă care ameninţă să paralizeze transportul rutier de marfă în regiune. Blocajul în sine este organizat ca o reacţie coordonată a asociaţiilor de transport din Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Bosnia şi Herţegovina, împotriva punerii în aplicare a normei europene 90-180 şi a noului sistem electronic de intrare-ieşire, EES.
La 28 ianuarie, situaţia a atins un punct critic, după ce terminalele de marfă din punctele cheie, precum Kalotina-Gradinje, Gyueshevo, Deve Bair, Stanke Lisichkovo şi Zlatarevo au fost complete închise pentru vehiculele grele de marfă. Situaţia pe teren este tensionată, cozile de camioane la Deve Bair ajungând deja la câţiva kilometri, iar temperaturile obligând şoferii să suporte costuri suplimentare cu combustibili pentru a încălzirea cabinelor. S-a raportat că doar camioanele care transportă animale vii sau transporturi umanitare de medicamente sunt uneori permise să treacă prin Deve Bair, în timp ce mii de alţi şoferi rămân blocaţi, aşteptând o decizie.
La originea acestei nemulţumiri se află faptul că şoferii internaţionali din ţările care nu fac parte din spaţiu Schengen sunt trataţi ca turişti obişnuiţi, ce le limitează şederea în Europa la doar 90 de zile, la fiecare şase luni. Transportatorii din Bacalnii de Vest afirmă categoric că acest lucru este imposibil de aplicat, deoarece orele întregi de aşteptare la frontiere sunt considerate zile de şedere, epuizându-le limita într-un timp foarte scurt. Nedjo Mandic, liderul transportatorilor sârbi, avertizează asupra consecinţelor dezastruoase pentru economiile din Balcani şi Uniunea Europeană, deoarece lipsa şoferilor va duce inevitabil la o creştere bruscă a preţurilor mărfurilor.
Din partea Bulgariei, Iordan Arabadzhiev, de la Uniunea Transportatorilor Internaţionali, completează tabloul pierderilor financiare, subliniind că fiecare oră de nefuncţionare costă companiile între 10 sau 12 euro pe camion. În timp ce rutele de tranzit către Europa de vest pot fi parţial redirecţionate prin România şi Ungaria, comerţul bilateral între Bulgaria, Serbia şi Macedonia de Nord s-a oprit practic, blocând importul de materii prime şi exportul de produse finite. Consecinţele politice a deblocadei relevă o diviziune în poziţiile ţărilor vecine.
În Macedonia de Nord, guvernul a adoptat o poziţie fermă în sprijinul transportatorilor. Ministrul transporturilor, Aleksander Nikoloski, a vizitat personal frontiera blocată la Blace şi a descris acţiunea de şoferilor ca fiind un avertizment oportun pentru Bruxelles, insistând asupra modificării radicale a normelor privind timpii de repaus. Cu toate acestea, acest sprijin deschis a fost criticat aspru de opoziţia macedoniană, reprezentată de partidul SDSM şi liderul ei, Venko Filipče, care au acuzat guvernul de la Skopje că permit izolarea economică, preţul căreia va fi plătit de cetăţeni.
În Serbia, tensiunea nu este mai mică, protestele acoperind 14 puncte cheie, paralizând principale artere către Europa centrală şi de sud-est. Reacţia politică bulgară rămâne mai diplomatică şi mai legată instituţional de normele UE.
Ministrul dimisionar bulgar al transportului, Grozdan Karadjov, a recunoscut gravitatea situaţiei şi a declarat că Bulgaria caută în mod activ dialogul cu Serbia pentru a asigura ferestre temporare pentru trecerea traficului, dar a subliniat că decizia finală aparţine Comisiei Europene. Guvernul bulgar a sesizat deja comisarul european pentru transporturi, insistând asupra negocierilor urgente, întrucât Bulgaria nu are dreptul să facă propriile excepţii de la normele europene. În timp ce politicienii poartă discuţii de nivel înalt, transportatorii de la frontiere rămân ferm hotărâţi să menţină blocada până la 2 februarie 2026, insistând asupra recunoaşterii lor ca lucrători transfrontalieri şi asupra introducerilor unor vize de muncă speciale pentru a asigura funcţionarea normală a transporturilor şi livrărilor în regiune.












