Situaţia din Siria discutată la summitul Rusia - UE

O serie de teme de interes economic, problema vizelor pentru cetăţenii ruşi, dar şi criza siriană - au fost câteva din subiectele de discuţie de la summit-ul Rusia - Uniunea Europeană, de la Sankt Petersburg.

Această primă întâlnire, organizată după revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin, nu a dus la o apropiere semnificativă a poziţiilor celor două părţi asupra principalelor probleme aflate în divergenţă.

Liderul rus a criticat normele europene în privinţa energiei care, în opinia sa, ar afecta interesele societăţilor ruseşti.

În privinţa Siriei, europenii nu au reuşit să îl convingă pe Vladimir Putin să fie de acord cu impunerea de sancţiuni împotriva regimului lui Bashar Al-Assad.

Summit-ul Rusia-UE, care s-a încheiat astăzi la Strelna, lângă Sankt Petersbug, a fost primul după investirea în funcţie a lui Vladimir Putin.

După cum a declarat preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, Rusia şi UE, care trec printr-o perioadă de importante transformări politice, economice şi sociale, deschid un nou ciclu în relaţiile bilaterale.

Liderii ruşi şi europeni au confirmat importanţa relaţiilor economice şi comerciale dintre cele două părţi.

Uniunea Europeană este cel mai important partener economic al Rusiei şi cel mai mare investitor străin în economia rusă.

Rusia rămâne cel mai important furnizor de energie pentru Europa şi cel de-al treilea partener ca importanţă economică.

Rusia "are nevoie de o Uniune Europeană"

Atât în cadrul summit-ului, cât şi la conferinţa finală, liderii europeni au ţinut să asigure că UE va depăşi cu succes actuala criză şi va ieşi din ea mai puternică şi mai integrată.

Declarându-se încrezător în succesul acestor eforturi, preşedintele Putin a subliniat că Rusia are nevoie de o Uniune Europeană puternică şi este gata să ajute Europa în depăşirea problemelor cu care se confruntă în prezent.

Summit-ul nu a reuşit însă să ducă la depăşirea divergenţelor ruso-europene într-o serie de probleme esenţiale bilaterale şi internaţionale.

Liderii UE nu au reuşit, se pare, să-l convingă pe Vladimir Putin să susţină noi sancţiuni împotriva regimului de la Damasc sau chiar să-l determine să-l convingă pe Bashar Al-Assad să renunţe la putere.

Siria a fost doar amintită în declaraţiile de la conferinţa de presă finală, Herman Van Rompuy rezumându-se să confirme sprijinul Moscovei şi Bruxelles-ului pentru planul de pace al lui Kofi Annan.

Summit-ul nu a dus la o apropiere a poziţiilor nici în chestiunea Tratatului de bază Rusia-UE.

Preşedintele Putin a confirmat că Moscova nu acceptă o serie întreagă de condiţii pe care le pune Bruxelles-ul, respectiv cele care exced condiţiile pe care Moscova şi le-a asumat, atunci când a intrat în Organizaţia Mondială a Comerţului.

Problema transnistreană, discutată la summit

În termeni duri, deşi ironici, Putin l-a criticat pe Barroso pentru aşa-numitul Pachet 3 pentru energie al Uniunii Europene, un set de norme care, în opinia Moscovei, discriminează companiile energetice ruseşti.

Liderul de la Kremlin a subliniat, între altele, că aceste norme nu trebuie să se aplice în cazul contractelor existente.

Un aspect de interes special pentru Uniunea Europeană îl reprezintă procesele de integrare promovate de Rusia în spaţiul fost sovietic.

Vladimir Putin a ţinut să-şi asigure oaspeţii că aceste procese se bazează pe criteriile Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi nu intră în contradicţie cu dezvoltarea relaţiilor cu UE.

La finalul summit-ului, ambasadorul Rusiei la UE, Vladimir Chizhov, a povestit ce s-a discutat la summit despre problema transnistreană.

"A fost vorba de aprecierea pozitivă dată evoluţiilor din ultima perioadă şi de speranţele împărtăşite de Rusia şi UE, privind o reglementare politică apropiată a conflictului," potrivit lui Vladimir Chizhov.

Acesta a menţionat, în acest sens, reluarea negocierilor 5+2 şi reluarea contactelor directe dintre Chişinău şi Tiraspol.

În context, diplomatul rus s-a referit la declaraţiile unor politicieni români, pe care nu i-a numit, care - a spus Vladimir Chizhov - consideră frontiera româno-moldovenească una temporară. Graniţa româno-moldovenească - a spus el - este o frontieră între două state suverane, ambele ţări semnând actul final de la Helsinki şi documentele ulterioare ale OSCE, în care se vorbeşte inclusiv de recunoaşterea tuturor frontierelor postbelice.