Situația din Republica Moldova, discutată la Bruxelles

Uniunea Europeană menţine actualele sancţiuni la adresa Rusiei pentru implicarea în conflictul ucrainean şi analizează tot mai profund politica de vecinătate.

Reuniţi la Bruxelles, şefii de stat şi de guvern au avut în vedere şi situaţia Republicii Moldova.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la o conferinţă de presă, de la sfârşitul summitului, că liderii europeni au discutat despre nevoia de asigurare a unei vecinătăţi a Uniunii Europene, predictibile din punct de vedere al securităţii, în perspectiva Summitului Parteneriatului Estic, de la Riga, din luna mai, şi a situaţiei din Ucraina.

"Consiliul European a reiterat necesitatea respectării independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. În privinţa sancţiunilor la adresa Federaţiei Ruse, s-a stabilit că acestea rămân în vigoare. Consiliul European va reveni asupra acestei teme în lunile următoare", a spus Klaus Iohannis.

L-am întrebat pe preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, dacă declaraţiile Berlinului de astăzi, de a condamna acordurile Rusiei cu Osetia de Sud, ca ameninţare la adresa integrităţii teritoriale a Georgiei pot veni din partea Uniunii Europene şi în cazul în care Rusia ar face acelaşi lucru în Transnistria la adresa Republicii Moldova.

"Uniunea Europeană trebuie să arate Moldovei toată solidaritatea posibilă. Vom vedea şi în timpul summitului de la Riga ce măsuri putem decide ca fiind utile Republicii Moldova, care şi-a asumat o perspectivă europeană", a afirmat Jean Claude Juncker.

Şefii de stat şi de Guvern au discutat şi alte subiecte importante: uniunea energetică, dar şi situaţia economică a statelor membre, în special a Greciei, pentru care a fost găsită azi-noapte o nouă soluţie de deblocare a relaţiilor tensionate dintre Atena şi creditorii săi.

Liderii europeni au mai convenit la summitul de două zile, organizat la Bruxelles, să grăbească finalizarea infrastructurii de conectare a conductelor naţionale şi a reţelelor electrice.

Uniunea Europeană urmăreşte să scape de dependenţa de gazele ruseşti, folosite ca armă politică.

Proiectul uniunii energetice este susţinut şi de România, care vrea însă, să opteze singură pentru sursele pe care le va exploata.