Situaţia din Grecia, analizată la Bruxelles

Şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană se întâlnesc pentru două zile la Bruxelles pentru a discuta în principal despre problemele financiare ale Greciei şi despre capacitatea Uniunii de a evita ca instabilitatea să se răspândească în întreaga zonă euro.

Reuniunea de vară a liderilor europeni, la care paticipă şi preşedintele Traoan Băsescu, a fost gândită ca momentul anunţării mult aşteptatei ieşiri a zonei euro din criza datoriilor publice, însă actualitatea imediată a modificat agenda întâlnirii.

În contextul crizei din Grecia şi a nevoii de a o salva de la feliment, pentru a evita destabilizarea zonei euro, mare parte din discuţii va fi consacrat acestui subiect, însă nici o decizie oficială nu este aşteptată în aceste zile.

Un înalt responsabil european a confirmat miercuri, sub acoperirea anonimatului, că o decizie oficială pentru deblocarea următoarei tranşe din împrumutul acordat Greciei anul trecut de europeni şi de FMI va fi luată de miniştri de finanţe în reuniune extraordinară de la 3 iulie şi că, până atunci, europenii, ca şi FMI, aşteaptă ca Grecia să-şi îndeplinească angajamentele.

Condiţia esenţială pusă de europeni şi FMI este acordul Parlamentului de la Atena pentru planul de măsuri de austeritate propus de guvern, vot ce va avea loc săptămâna viitoare şi care, iată, se dovedeşte crucial.

Ceea ce vor face liderii europeni la reuniunea de joi şi vineri va fi să reia în declaraţia finală o parte din declaraţia făcută duminica trecută de miniştrii de finanţe, ce vor da garanţiile cerute FMI.

Cu alte cuvinte, vor spune că Uniunea îşi va aduce partea sa de contribuţie pentru a asigura finanţarea Greciei.

Cât priveşte viitorul plan de ajutorare a Greciei, încă mai sunt chestiuni în care îi divizează pe europeni şi care urmează să fie discutate de şefii de stat şi de guvern.

Miniştri de finanţe au căzut de acord cu implicarea voluntară a sectorului privat

Este vorba, în principal, de participarea sectorului privat din Grecia, adică băncile şi fondurile de investiţii, la acest nou program de sprijin.

Miniştrii europeni de finanţe au căzut de acord ca participarea să fie voluntară, însă Germania insistă ca această participare să fie cuantificabilă, pentru a se şti clar pe ce sprijin intern se poate conta.

Restul statelor membre spun că ar fi mai bine să nu fie stipulată nici o obligaţie pentru bănci, pentru a nu se ajunge iar la o criză financiară generalizată.

Ceea ce este sigur este că liderii europeni vor face presiuni asupra Greciei pentru a-şi îndeplini angajamentele, însă nu va fi luată în discuţie un plan de urgenţă pentru salvarea Greciei, aşa cum a propus în urmă cu două zile preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, care a evocat atunci şi posibilitatea deblocării unui miliard de euro pentru Grecia.

Sub rezerva votului pozitiv în parlamentul grec, săptămâna viitoare, orice decizie a europenilor pentru ajutorarea Greciei nu poate veni înainte de data de 3 iulie.