Situaţia din Crimeea rămâne foarte tensionată

Conducerea de la Kiev a reacţionat din nou luni seară, avertizând că prezenţa militară rusească în Crimeea creşte şi cerând Moscovei "să pună capăt agresiunii, provocărilor, acţiunilor provocatoare şi de piraterie".

O altă evoluţie a crescut nivelul crizei: un ultimatum pe care trupele ruse l-ar fi transmis unităţilor militare ucrainene din Crimeea, să se predea.

Ultimatumul trebuia să expire marţi dimineaţă, dar existenţa lui a fost negată de purtătorul de cuvânt al Flotei Ruse.

Conform mediilor ucrainene, care au citat luni o sursă din cadrul Ministerului Apărării, comandantul şef al Flotei Ruse a Mării Negre ar fi adresat trupelor ucrainene un ultimatum în care le cere să se predea până marţi dimineaţă la ora 5:00, de fapt să treacă în subordinea autorităţilor autoproclamate din Crimeea sau să predea armele, în caz contrar ameninţând cu asaltul.

În cursul serii de luni, un purtător de cuvânt al Flotei Ruse a dezminţit aceste afirmaţii ca aberaţii totale ce au ca scop să provoace o confruntare directă între ruşi şi ucraineni.

Oficialii ucraineni, în momentul de faţă, încearcă să sensibilizeze cât mai mult comunitatea internaţională, şi o fac cu destul succes.

Reacţii internaţionale

Există reacţii destul de clare din partea acesteia. De altfel a fost luni la Kiev şi William Hague, ministrul britanic de externe, mâine este aşteptat secretarul de stat american John Kerry şi, de asemenea, Catherine Ashton.

Preşedintele interimar ucrainean, Oleksandr Turcinov, a recunoscut că situaţia rămâne tensionată în Crimeea iar Rusia îşi amplifică prezenţa militară şi a subliniat că Ucraina aşteaptă în aceste condiţii de la principalele state ale lumii sprijin nu doar moral, ci şi sprijin real şi este convinsă că acest sprijin îi va fi acordat.

Pe de altă parte, Turcinov a făcut anumite concesii răspunzând la criticile inclusiv ale comunităţii internaţionale, Turcinov luni a renunţat să promulge legea care anula legea privind limbile regionale şi care a fost foarte criticată de minorităţile din Ucraina şi a fost criticată chiar şi de diverse instanţe internaţionale cum ar fi OSCE.

Această lege a fost una din scânteile care a declanşat aceste evoluţii post-revoluţionare după plecarea lui Viktor Ianukovici din Ucraina.

Pe de altă parte, situaţia din Crimeea rămâne foarte tensionată.

Trupele ruse blochează, conform surselor ucrainene, practic toate unităţile militare din peninsulă, recurg la presiuni morale, intimidări, în unele locuri chiar au loc intruziuni ale militarilor ruşi pe teritoriul unităţilor militare, sau a sediilor de fapt diverselor instituţii miltare.

Scopul acestora este de a-i convinge să treacă de partea guvernului autoproclamat al Crimeii, pro rus, nerecunoscut de Kiev.

Deocamdată, oficialii ucraineni spun că nici unul nu a trecut de partea acestora şi resping informaţiile din mediile ruse cum că ar exista cazuri în masă de dezertare ale militarilor ucraineni.

Ucraina "nu va ceda nimănui Crimeea"

Şapte avioane de transport şi antisubamrin şi zece elicoptere de la o brigadă de aviaţie navală a Ucrainei au plecat din Crimeea spre o bază de pe continent pentru a nu fi capturate de trupele ruse.

Un avertisment oficial a fost difuzat luni pe canalele de televiziune.

Se vorbeşte despre riscul unei provocări ca nişte militari ruşi să fie ucişi, doi, trei soldaţi, ceea ce ar avea ca scop să declanşeze actualei confruntări într-o fază fierbinte, într-o fază a confruntărilor armate.

În plan politic, pe lângă declaraţiile numeroase privind acuzaţiile la adresa Rusiei de agresiune şi de intervenţie, vom remarca şi cele spuse de Arseni Iaţeniuk, premierul ucrainean, care s-a întâlnit cu William Hague.

Iaţeniuk a asigurat că Ucraina nu va ceda nimănui Crimeea şi şi-a exprimat speranţa că trupele ruseşti nu vor avansa în afara teritoriului peninsulei.

Această declaraţie intervine în contextul în care circulă foarte multe zvonuri că Rusia ar putea introduce trup