Siria, "în faţa unor noi sancţiuni"
Uniunea Europeană ar putea decide luni să extindă sanctiunile împotriva regimului sirian, potrivit France Presse. UE îşi motivează decizia prin faptul că în Siria continuă represiunea împotriva protestatarilor.
Articol de Carmen Gavrilă, 14 Noiembrie 2011, 13:09
Potrivit France Presse, ambasadorii statelor membre la Bruxelles ar fi ajuns la un acord preliminar în privinţa noilor sanctiuni împotriva Siriei, iar o decizie oficială urmează să fie luată luni de miniştrii de externe ai statelor membre reuniţi la Bruxelles.
La reuniune participă şi ministrul român de externe Teodor Baconschi.
Între timp, regimul de la Damasc a cerut organizarea unui summit arab de urgentă privind criza care afectează ţara din martie 2012.
"Siria cere organizarea unui summit arab urgent pentru a remedia criza şi consecinţele sale negative asupra conjuncturii arabe", a precizat televiziunea publică siriană.
Potrivit unui comunicat oficial difuzat de agenţia Sana, Damascul invită ţările arabe să trimită miniştri în Siria pentru a se informa la faţa locului şi pentru a superviza aplicarea planului de ieşire din criză propus de Liga Arabă.
Noi lovituri
Noua serie de sanctiuni europene ar lovi dur regimul de la Damasc, în conditiile în care deja economia siriană se confruntă de ani de zile cu o situatie din ce in ce mai grea din cauza izolării internaţionale şi a reformelor prea timide iniţiate de preşedintele Bashar al Assad.
Este vorba despre îngheţarea conturilor şi interdicţia de circulaţie în Europa pentru 18 persoane din regimul de la Damasc.
Interdicţii similare au fost deja aplicate pentru alte 56 de persoane considerate vinovate pentru reprimarea manifestanţilor sirieni.
Sancţionate au fost deja şi 19 instituţii siriene, între care Banca Comercială a Siriei.
Regimul lui Bashar al Assad contemplă acum şi lovitura dură de îngheţare a creditelor derulate în Siria prin Banca Europeană de Investiţii şi suspendarea oricăror altor împrumuturi.
Până acum Uniunea Europeană a adoptat şapte serii de sancţiuni împotriva regimului Assad, inclusiv un embargou asupra armelor şi petrolului.
Şi Liga Arabă a reacţionat, excluzând Siria din rândurile organizaţiei, iar luni la Cairo, în Egipt, are loc o reuniune de urgenţă pentru crearea unui mecanism de protejare a civililor sirieni.
Rusia versus Turcia
Între timp Rusia rămâne neclintită în opoziţia sa la orice tip de implicare externă în Siria iar ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a avertizat că au loc livrări ilegale de arme în Siria prin Liban, Iran şi Turcia.
De altfel, Turcia, fost aliat, mai ales economic al Siriei, este în prezent cel mai puternic susţinător al schimbării regimului de la Damasc iar guvernul Erdogan a oferit protecţie opoziţiei siriene, coagulată în Consiliul Naţional Sirian.
Mai mult, premierul turc a declarat că Siria este o problemă internă a Turciei.
Toate măsurile internaţionale au scopul de a mări presiunea asupra preşedintelui Assad, în condiţiile în care din Siria apar tot mai multe informaţii conform cărora ar avea loc o adevărată represiune armată împotriva celor care contestă regimul.
ONU avansează un bilanţ de peste 3.500 de morţi în ultimele opt luni.
De remarcat însă că toate informaţiile, inclusiv cele prezentate de organizaţii pentru drepturile omului, nu sunt adunate direct de la faţa locului şi nu sunt confirmate din surse independente.
Acelaşi lucru este valabil pentru jurnalişti care nici ei nu au acces în Siria.
Este clar că au loc ciocniri cu forţele de ordine dar nu este clar cine sunt protestatarii, dacă este vorba despre o revoltă populară sau despre un filon militant islamist, alimentat de organizaţia Frăţilor Musulmani sirieni, trecută pe listele europene şi americane cu organizaţii teroriste.
