Sfârșitul liberei circulații în Schengen, "începutul sfârșitului" pentru UE

Libera circulaţie în interiorul UE este cea mai mare realizare a integrării în blocul comunitar, a reamintit comisarul pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos.

Pe buzele multor europeni este acum întrebarea: ce ar însemna renunţarea la Schengen, blocajul procesului de relocare a migranţilor şi insuficienta disponibilitate pentru integrare europeană.

Despre toate acestea a vorbit, ieri, eurodeputaţilor Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru migraţie.

Acesta a reamintit că libera circulaţie în interiorul UE este cea mai mare realizare a integrării europene.

Între trei şi patru mii de imigranţi au sosit zilnic în Grecia în perioada dintre Crăciun şi Anul Nou, a spus comisarul pentru migraţie Dimitris Avramopoulos în faţa eurodeputaţilor din Comisia de Libertăţi Civile, LIBE, a Parlamentului European.

El a vorbit şi despre faptul că din ce în ce mai multe state membre reintroduc controalele la frontierele lor interne şi a pledat pentru menţinerea spaţiului de liberă circulaţie Schengen.

"Trebuie să fim realişti şi oneşti. Situaţia se înrăutăţeşte. În această iarnă nu au existat perioade în care numărul imigranţilor să fi scăzut. Am înregistrat între 3000 şi 4000 de sosiri pe zi în Grecia în perioada dintre Crăciun şi Anul Nou. Din ce în ce mai multe state reintroduc controalele la frontierele lor interne şi aceste lucru ne îngrijorează. Dacă zona Schengen se prăbuşeşte vă voi spune ce cred. Acesta va fi sfârşitul unui proiect european. Libertatea de circulaţie este cea mai mare realizare a UE. Nu este vorba doar de migraţie şi securitate. Dacă frontierele sunt închise, economia este în joc. Economia este ameninţată", a spus Dimitris Avramopoulos.

Comisarul pentru migraţie Dimitris Avramopoulos a denunţat în faţa eurodeputaţilor şi planul de relocare.

În opinia sa acesta nu funcţionează, iar statele membre n-au notificat până în prezent decât puţin peste 4.200 de locuri disponibile de primire.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a anunţat că dacă statele membre vor arăta mai multă solidaritate în privinţa cotelor de refugiaţi pe care le vor accepta, comisia va oferi o interpretare mai flexibilă a Pactului de stabilitate, a spus Anna Maria Corazza Bildt, eurodeputată suedeză, membră a grupului popularilor europeni.

"Ce se va întâmpla cu o ţară ca Suedia, care nu este membră a zonei euro? Nu este cumva o discriminare?", a întrebat Anna Maria Corazza Bildt.

"Comisia, aşa cum ştiţi, a recunoscut că este o situaţie diferită în Suedia şi a propus să suspende procesul de relocare a refugiaţilor în Suedia. Am fost acolo, am văzut situaţia de pe teren şi înţeleg argumentele guvernului suedez", i-a răspuns comisarul pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos.

Acesta a prezentat eurodeputaţilor şi proiectul Comisiei Europene de securizare a frontierelor externe prin Agenţia de Pază de Coastă care ar urma să ajute statele membre printr-un efort comunitar.

Dimitris Avramopoulos a fost întrebat dacă bugetul alocat de 300 de milioane de euro ar fi suficient, ţinând cont că numai Grecia, ţara sa, are 15 mii de kilometri de graniţă externă care trebuie păzită.

Comisarul european a recunoscut că suma ar trebui mărită şi că ea va proveni din contribuţia statelor membre.

Tot din contribuţia acestora ar urma să vină şi o parte din cele trei miliarde de euro promise Turciei pentru a-i ajuta pe refugiaţii de pe teritoriul acestei ţări în schimbul angajamentului Ankarei de a opri afluxul de imigranţi spre Europa.

Planul decis de liderii europeni prevede că o treime din suma totală de trei miliarde de euro să provină din bugetul comunitar, iar restul să fie finanţată direct de statele membre.

În prezent se poartă discuţii despre cum va fi tratată această finanţare în baza regulilor de deficit bugetar, Italia aflându-se în negocieri cu Comisia Europeană pentru a obţine o marjă mai mare de manevră în bugetul său pentru 2016.

Potrivit unor surse europene, Italia blochează această finanţare, iar ministrul german de finanţe a anunţat că problema va fi discutată de miniştrii de resort care se reunesc mâine la Bruxelles.