Separatişti pro-ruşi provoacă tensiuni în estul Ucrainei

Doneţkul este o regiune situată în Estul Ucrainei, face parte din zona industrială Donbas recunoscută pentru rezervele sale de cărbune, este principala bază de cărbune a Ucrainei.

Se pare însă că epoca de glorie a trecut.

În momentul de faţă regiunea Doneţk, "Donbasurile", sunt regiuni care nu îşi pot asigura singure subzistenţa, ele sunt finanţate în bună măsură de la centru.

Este o regiune în care sunt foarte puternice aşa-numitele "conglomerate industrial-financiare".

Aici îşi are reşedinţa, sediul bussinesului, este cel mai bogat om din Ucraina, unul din cei mai bogaţi oligarhi din spaţiul post-sovietic Rinat Ahmetov.

Aici, în zona aceasta, a fost şi baza electorală a fostului preşedinte Viktor Ianukovici.

Etnic, este o regiune cu populaţie preponderent rusă sau rusofonă, cu legături foarte strânse cu Rusia.

De altfel, de cealaltă parte a graniţei, în Rusia se află o altă parte a regiunii carbonifere Donbas.

În această zonă se află şi o altă regiune cuprinsă de tulburări, este vorba de regiunea Lugansk, şi la nord se află regiunea Harkov, a cărei capitală este cel de-al doilea oraş ca mărime din Ucrăina şi unde, luni seară, un grup de activişti locali, care în cursul zilei au ocupat administraţia regională care a fost apoi evacuată, au proclamat şi ei o republică "Republica Populară Harkov" şi au anunţat intenţia de a organiza, ca şi cei de la Doneţk, un referendum privind autodeterminarea.

Referendum "până în data de 11 mai"

Este destul de neclar ce se înţelege prin această autodeterminare. În principiu, cei de la Doneţk sunt mult mai bine organizaţi. Ei continue să controleze în acest moment străzile principale din capitala regiunii.

Ei doresc organizarea unui referendum până în data de 11 mai privind independenţa acestei zone, a Republicii Populare Doneţk, proclamată luni şi, în cazul în care se va confirma, populaţia va spune "da", atunci, după modelul referendumului din Crimeea, vor cere intrarea în componenţa Rusiei şi chiar au adresat un apel preşedintelui Vladimir Putin, ca, în cazul în care vor fi supuşi unor acţiuni de forţă din parte autorităţilor de la Kiev, Rusia să introducă în zonă forţe de menţinere a păcii.

În Rusia, reacţiile sunt destul de rezervate până în acest moment.

Aş menţiona, de pildă, declaraţia preşedintelui Comisiei pentru politica externă a Consiliului ...pentru securitate, Viktor Ozerov din Consiliul Federaţiei din Senat care a spus că Rusia va introduce trupe în Doneţk numai cu acordul Consiliului de Securitate ONU şi a spus că nu este oportun, în acest moment, ca din exterior să se forţeze evoluţia evenimtnelor, referindu-se la sprijinul sau susţinerea acestor referendumuri, referendumuri intenţionate.

În acelaşi timp, diverşi politicieni, parlamentari sau lideri regionali afirmă că, într-adevăr, Rusia ar trebuie să adopte o atitudine de expactitivă, să vădă cum vor evolua lucrurile, dar nu a exlcus ca, în cazul în care evenimentele din Estul Ucrainei vor lua o turnură critică, deci vor avea loc tulburări, vor avea loc ciocniri între manifestanţi şi forţele de ordine, vor avea loc vărsări de sânge, atunci Rusia nu va putea să stea deoparte. Nu se ştie însă...

De pildă, sunt diverse variante, sunt diverse scenarii care sunt în discuţii privind modul în care va reacţiona Rusia.

Pe de altă parte însă, tot în această seară, au apărut şi primele semne de încercare la nivel internaţional de a dezamorsa această criză care este mai gravă din multe puncte de vedere decât cea din Crimeea, întrucât ea se petrece pe teritoriul Ucrainei continentale.

Negocieri ruso-americane

Ministrul rus de externe şi secretarul de stat american John Kerry au avut o discuţie telefonică în care au discutat, au abordat această problemă şi, după cum a declarat sau a menţionat Ministerul rus de Externe, Lavrov a menţionat necesitatea stringentă, mai ales în condiţiile actuale din Est şi Sud-Estul Ucrainei de a se realiza în Ucraina o reformă constituţională profundă, transparentă, cu participarea tuturor forţelor şi regiunilor din această ţară şi, de asemenea, a spus că este necesar un dialog real privind organizarea federativă a Ucrainei şi fixarea, oficializarea statutului acestuia de stat în afara blocului.

Deci, practic, condiţiile puse de Rusia pentru a participa la medierea acestei crize înseamnă reformă constituţională cu federalizare şi fixarea statutului Ucrainei ca stat neutru.

John Kerry, la rândul său - a anunţat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Jen Psaki - a propus şefului diplomaţiei ruse ca în termen de 10 zile să fie organizate negocieri, convorbiri cu participarea Rusiei, Ucrainei, Statelor Unite şi Uniunii Europene pentru descaladarea acestor tensiuni.

De altfel, Serghei Lavrov a avut şi o discuţie telefonică cu omologul său german, Frank-Walter Steinmeier, căruia i-a expus poziţia Rusiei şi după aceste două discuţii a avut şi o convorbire telefonică cu ministrul ucrainean de externe, Andrei Deşciţa, la iniţiativa acestuia, în care Serghei Lavrov a chemat - afirmă Ministerul rus de Externe - autorităţile de la Kiev să ia măsuri urgente pentru organizarea unui dialog la nivel naţional cu participarea tuturor forţelor politice şi a regiunilor în Ucraina şi pentru - cum a spus şi în celelalte discuţii telefonice - realizarea unei reforme constituţionale profunde.

De asemenea, el a subliniat că necesitatea unei atitudini de respect faţă de aspiraţiile locuitorilor din Sud-Estul Ucrainei şi de a nu se permite reacţii prin forţă la revendicările - a spus Serghei Lavrov - legitime ale acestora privind drepturile lor în domeniile: limbii, cultural, social, economic.

De asemenea, el a exprimat şi disponibilitatea Rusiei, i-a comunicat lui Andrei Deşciţa disponibilitatea Rusiei de a sprijina acest proces alături de Statele Unite şi Uniunea Europeană.