Semnificaţia organizării olimpiadei pentru Franţa

La 100 de ani distanţă de precedenta organizare, Parisul se întrece pe sine în ediţia 2024 a Olimpiadei, cea mai râvnită întrecere sportivă a globului, cu o ceremonie inaugurală extravagantă, menită să ţintească privirile asupra trecerii Senei printr-una dintre cele mai frumoase capitale ale lumii, de la Podul Austerlitz până la Turnul Eiffel.

Mai multe sute de mii de spectatori, inclusiv 100 de şefi de state, sunt acum pe străzile Parisului, în pofida ploii şi a măsurilor de securitate severe, pentru a urmări ceremoniile olimpice, parada sportivilor pe fluviu şi, bineînţeles, spectacolul gigantic de lumini şi sunete. Peste 10.500 de atleţi concurează la olimpiada de anul acesta pentru a obţine măcar una din cele 329 de medalii de aur. Aproape 7.000 dintre aceşti sportivi participă chiar la festivităţile inaugurale, când fiecare delegaţie naţională defilează sub culorile drapelului ţării, cu excepţia Rusiei şi Belarusului.

Corespondenta RRA la Paris, Daniela Coman, evaluează semnificaţia organizării aceste olimpiade pentru Franţa şi contextul în care se desfăşoară: S-a mai întâmplat acum 100 de ani. În 1924, Parisul a găzduit ultima dată Jocurile Olimpice de Vară, iar francezii lucrează de câţiva ani ca totul să fie grandios, în special în această seară, pentru că, dincolo de competiţiile sportive, este imaginea Franţei care va ajunge în toate colţurile lumii.

În seara aceasta, Parisul trăieşte poate cea mai mare sărbătoare din istoria sa: 150 de şefi de stat şi de guvern în tribunele oficiale, peste 600.000 de spectatori pe cheiurile Senei şi pe poduri, miliarde de telespectatori în faţa televizoarelor, căci, pentru prima dată în istorie, ceremonia de deschidere nu va avea loc pe un stadion, ci pe fluviul Sena. Vapoare şi bărci de diferite dimensiuni poartă deja la această oră delegaţiile sportive venite din 206 ţări sau servesc drept scenă pentru un spectaculos program artistic, centrul Parisului fiind decorul plin de viaţă a festivităţii.

Bugetul de cheltuieli pentru Jocurile Olimpice Paris 2024 se ridică în acest moment la 12 miliarde de euro, dar au fost investiţi nu doar bani, ci multă creativitate, imaginaţie, inovaţie, bun gust şi pricepere. Francezii şi-au asumat ambiţia să organizeze cele mai ecologice şi mai durabile jocuri de până acum. În primul rând, au prevăzut de la început ce se va întâmpla cu construcţiile noi după încheierea jocurilor. Astfel, Satul Olimpic va deveni un cartier de locuinţe, clădiri de birouri, spaţii comerciale şi întreprinderi de producţie încă de la toamnă. Pentru competiţii va fi folosită 95% din infrastructura sportivă deja existentă, singurele amenajări noi fiind un centru acvatic şi un complex sportiv amplasate în zone unde astfel de baze lipseau, după olimpiadă ele urmând să fie destinate atât antrenamentelor sportivilor, cât şi accesului publicului larg. Ideea de a transfera întrecerile de pe stadioane şi din sălile de sport în oraş, prin amenajarea unor spaţii temporare de concurs, s-a dovedit şi ea câştigătoare. Costurile au fost mult mai mici, iar la finalul olimpiadei toate materialele utilizate la ridicarea stadioanelor efemere vor fi recuperate şi refolosite. În plus, de 10 ani s-a investit enorm în infrastructură. Au fost prelungite mai multe linii de metrou, au fost amenajate străzile, fiind creaţi zeci de kilometri de piste pentru biciclete, 1,5 miliarde de euro a costat ecologizarea apelor fluviului Sena, pentru a aminti doar câteva dintre investiţiile majore care vor rămâne. De 4 ani se lucrează la un sistem de securitate excepţional şi de înaltă tehnologie, care nu are voie să greşească, întrucât riscurile sunt majore, mai ales pentru această seară, cu parada fluvială în aer liber.

Atacurile n-au lipsit în ultima perioadă, fie asupra unor persoane sau forţe de ordine, fie cibernetice, fie planuri de atentate dejucate de forţele de ordine. Chiar astăzi, reţeaua de trenuri de mare viteză a Franţei a suferit un atac masiv. În cinci puncte geografice diferite au fost incendiate şi distruse tablourile electrice şi sistemele de semnalizare; atacuri concertate comise în timpul nopţii, aproximativ la aceeaşi oră, perturbând puternic traficul TGV către mai multe zone ale ţării, dar şi către ţările vecine. Autorităţile vorbesc de acţiuni premeditate şi intenţionate, mai ales că aceste obiective sunt strict protejate, iar locul amplasării lor nu poate fi cunoscut de oricine. Modul de operare pare să fie specific organizaţiilor de extremă stânga şi anarhiste, care militează împotriva tuturor evenimentelor internaţionale de mari dimensiuni, pe care le consideră poluante şi costisitoare.