"Șeful NATO amenință Beijingul și pledează pentru mai multe arme pentru Ucraina"

Vorbind în Biroul Oval înainte de o întâlnire cu președintele american, Joe Biden, Jens Stoltenberg a spus că "23 de (țări) aliate vor cheltui 2% sau mai mult din PIB-ul lor pentru apărare în acest an", pragul minim stabilit de alianţa militară occidentală, care are 32 de membri, scrie La Libre Belgique.

El a arătat că țările membre ale NATO "își sporesc cheltuielile militare cu 18% în acest an. Aceasta este cea mai mare creștere de decenii", în mare parte legată de invazia rusă în Ucrainei din februarie 2022.

"Un record", a salutat Joe Biden, un mod de a-i răspunde rivalului său republican la alegerile din noiembrie, Donald Trump. Acesta din urmă a semănat panică în Europa când a amenințat în februarie că nu va mai garanta protecția țărilor NATO împotriva Rusiei dacă acestea nu vor dedica un buget suficient pentru apărarea lor.

Domnul Stoltenberg, care va părăsi funcția de secretar general al NATO în octombrie, se află în vizită la Washington pentru a pregăti summitul Alianței Atlantice care va avea loc în perioada 9-11 iulie în capitala federală americană, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la crearea sa.

Într-un discurs, el a atacat China, încurajând în același timp alianța militară occidentală să furnizeze mai multe arme Ucrainei.

"Poate părea un paradox, dar calea către pace trece prin mai multe arme pentru Ucraina", a spus șeful NATO la Centrul Wilson, un think tank din Washington.

Consecințe

În ceea ce privește China, el a menționat că președintele Xi Jinping încearcă "să dea impresia că se ţine departe de acest conflict, pentru a evita sancțiunile și pentru a menține fluxurile comerciale".

"Dar în realitate, China alimentează cel mai mare conflict armat din Europa de la al doilea război mondial și, în același timp, vrea să mențină relații bune cu Occidentul", a spus el.

"La un moment dat, în cazul în care China nu își schimbă poziţia, aliații trebuie să impună un cost, ar trebui să existe consecințe", a argumentat șeful NATO.

NATO, cu Statele Unite în frunte, critică din ce în ce mai mult ajutorul acordat efortului de război rusesc de către China și companiile sale, care furnizează componente și echipamente care sprijină sectorul de armament rusesc, cu impact pe câmpul de luptă din Ucraina.

China neagă că furnizează direct arme Rusiei. Washingtonul a adoptat deja sancțiuni împotriva companiilor chineze, iar purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, a declarat luni că se așteaptă la "alte măsuri" în cazul în care China nu dă înapoi.

Dl. Stoltenberg a denunţat, de asemenea, viitoarea vizită, de marţi şi miercuri, a preşedintelui rus, Vladimir Putin, la Phenian.

"Acest lucru arată cât de dependenți sunt acum președintele Putin și Moscova de țările autoritare din întreaga lume", a spus el, menţionând Coreea de Nord, Iranul și China.

El s-a bazat în special pe cifrele date de serviciile de informații sud-coreene potrivit cărora Coreea de Nord a livrat Rusiei un milion de obuze.

Secretarul general al alianței a mai subliniat faptul că NATO va prelua sprijinul militar occidental pentru Ucraina, condus până acum de Washington, pentru a-l ancora mai bine pe perioada de cel puțin cinci luni a alegerilor americane și în cazul unei posibile victorii a lui Donald Trump.

Potrivit diplomaților NATO, acesta urmărește să se asigure că fluxul de ajutor militar către Ucraina nu poate fi întrerupt printr-o decizie a Casei Albe în cazul unei victorii republicane la alegerile din noiembrie, în situaţia în care fostul președinte a spus că vrea să pună capăt războiului. .

Dl Stoltenberg a salutat în continuare acordul la care s-a ajuns la summitul G7 din Italia de săptămâna trecută, care prevede un împrumut de 50 de miliarde de dolari către Ucraina, finanțat din active rusești înghețate.

"Cu cât sprijinul nostru pe termen lung este mai credibil, cu atât mai devreme Moscova va realiza că nu poate aştepta să renunţăm", a spus el.

Traducere: Gabriela Sîrbu/RADOR RADIO ROMÂNIA.