Şeful diplomaţiei israeliene, Eli Cohen, a declarat că războiul împotriva Hamasului va continua cu sau fără sprijin internaţional

La Ierusalim, şeful diplomaţiei israeliene, Eli Cohen, a declarat astăzi că războiul împotriva mişcării islamiste palestiniene Hamas din Gaza va continua cu sau fără sprijin internaţional şi a insistat că un armistiţiu este exclus în acest stadiu.

Adunarea Generală a ONU a cerut încetarea focului /.../ imediat în Gaza, un text neobligatoriu, menit totuşi, prin susţinerea covârşitoare a ţărilor semnatare, să exercite presiune supra Israelului şi a aliatului său american. Şi preşedintele Joe Biden a avertizat că Israelul pierde sprijin internaţional din cauza bombardamentelor din Gaza. Între timp, Israelul a început distrugerea tunelurilor construite de terorişti în fâşia palestiniană, dar numărul pierderilor sale militare creşte. Corespondentul RRA Ion Ştiubea are mai multe informaţii.

Reporter - Ion Știubea: Între presiunile americane tot mai insistente de scurtare a războiului şi necesitatea atingerii scopului propus de armata israeliană încă de la începutul acesteia de înfrângere a Hamasului se întâmplă două lucruri. Mai întâi, sporesc pierderile umane în rândul armatei israeliene, şi, în al doilea rând, se încearcă noi tehnologii, presupunând să se grăbească scoaterea teroriştilor din tunelele subterane, din care se ivesc doar din timp pentru a lansa proiectile RPG şi grenade sau a trage rafale de arme automate, de obicei apărând în spatele soldaţilor israelieni din tunele neidentificate la vreme. Nu este singurul caz totuşi. Luptele se duc şi la suprafaţă, în clădiri bombardate transformate deja în ruine, dar în care teroriştii revin deseori montând capcane explozive sau deschizând pur şi simplu focul împotriva unităţilor israeliene. Aşa s-a întâmplat, de pildă, ieri, în cartierul Shuja'iyya, din estul Gazei, când în schimbul de focuri purtat în încăperile unei clădiri bombardate, dar şi în explozia unor mine artizanale amplasate din vreme, şi-au pierdut vieţile 10 militari israelieni, patru comandanţi şi şase luptători. Numele lor au fost comunicate mai întâi familiilor, iar - în cursul dimineţii - transmise şi presa scrisă şi electronică. În ceea ce priveşte al doilea aspect, care are loc sub presiunea Statelor Unite, se încearcă în momentul de faţă tehnologii de urgentare a scoaterii din uz a tunelurilor subterane ale organizaţiei Hamas, cum ar fi inundarea lor cu apă de mare. Trebuie precizat că, deşi tehnologia există, ea nu a fost aplicată până acum decât de armata egipteană, în urmă cu mai mulţi ani, pe axa Philadelphi de la graniţa cu Israelul, pentru a distruge tunelurile subterane ale Hamasului folosite pentru contrabanda cu arme spre Fâşia Gaza. Inundarea tunelurilor are şi câteva consecinţe negative, cele mai importante fiind de eroziune a solului şi compromiterea culturilor, cum au arătat agricultorii egipteni din zona în care a fost utilizat acest procedeu. Ştirea despre începerea inundării unor tunele subterane de către armata israelienă a fost publicată exclusiv de presa americană, cotidianul Wall Street Journal şi reţeaua CNN, dar nu a fost confirmată din surse israeliene. Cu toate acestea, preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, a folosit-o în alocuţinea rostită la recenta reuniune pentru strângere de fonduri a Comitetului de Afaceri Publice Americano-Israeliene - AIPAC - de la Washington. El a subliniat în acest context că se verifică în prealabil să nu existe ostatici în tunelele respective. Sursele americane menţionate au confirmat, de altfel, că această experienţă este doar în stadiul ei incipient şi că nu este singura care se aplică pentru distrugerea tunelurilor, ci constituie doar o alternativă la bombardarea lor aeriană, introducerea de roboţi sau câini ori folosirea de explozibil lichid. Nu în ultimul rând, ca importanţă se află aspectul eliberării ultimilor ostatici israelieni din captivitatea Hamas, care reprezintă adevăratul nod gordian, atât militar, cât şi moral, deopotrivă pentru societatea israeliană şi liderii ei politici, cât şi pentru armată. Nicio altă împrejurare nu-i poate evidenţia mai intens dramatismul decât cea consemnată joia trecută, când armata a reuşit să recupereze trupurile neînsufleţite ale unei fete de 28 de ani şi al unui militar de 19 ani, ucişi în acea fatidică sâmbătă de 7 octombrie. Acţiunea de recuperare a fost extrem de temerară şi riscantă, ceea ce s-a văzut şi în preţul ei dureros - moartea a doi militari israelieni, între care şi fiul ministrului Gadi Eisenkot, fost şef al Statului Major General al Armatei şi membru în prezent în Cabinetul de război al Israelului.