Sefii de stat si de guvern din UE discută despre viitorul buget european

Sefii de stat si de guvern din Uniunea Europeana discuta la Bruxelles despre prioritatile viitorului buget european de dupa 2020.

Romania, dupa cum a declarat presedintele Klaus iohannis, este interesata de pastrarea unor fonduri consistente pentru politici traditionale ca cea de coeziune si politica agricola comuna.

De obicei negocierile pe marginea bugetului incepeau odata ce Comisia europeana prezenta un proiect.

De data aceasta, mai intai sefii de state si de guvern vor sa stabileasca domeniile prioritare de finantat dupa 2020 si abia apoi Comisia europeana sa vina cu o propunere care sa reflecte prioritatile politice fixate de Consiliul European.

Propunerea Comisiei este asteptata pe 2 mai. Pana acum aproximattiv 70 la suta din bugetul Uniunii mergea spre coeziune si politica agricola comuna insa Uniunea se confrunta cu probleme noi ca migratia, securitatea si apararea si nevoia de a investi in inovatie si cercetare.

Cum dupa Brexit, portofelul comun european va ramane fara aproximativ 10 miliarde de euro anual, liderii trebuie sa decida daca politicile traditionale de atenuare a diferentelor de dezvoltare intre statele membre mai sunt sau nu prioritare.

Romania admite ca e nevoie de bani pentru noile provocari dar vrea sa nu fie afectate coeziunea si politica agricola comuna.

O prima solutie ar putea fi marirea contributiilor nationale la putin peste 1,1 la suta, idee la care Romania este deschisa, dar exista tari net contributoare, adica cele care dau la bugetul comun mai multi bani decat iau, ca Olanda, Austria, Danemarca si Suedia care nu sunt de acord.

La actualul buget comun s-a ajuns dupa 29 de luni de negocieri dure.

Pentru bugetul de dupa 2020, Consiliul European ar trebui sa ajunga la un acord spre finalul anului viitor, cel tarziu inceputul lui 2020.