"Se poate și mai rău", motivația votului pentru unii ruși

Într-o analiză asupra alegerilor prezidenţiale din Rusia, New York Times arată că teama de a reveni la situaţia din 1990 din Rusia îi face pe mulţi alegători să meargă pe mâna actualului premier, Vladimir Putin.

Jurnaliştii de la New York Times remarcă faptul că dorinţa de a trăi mai bine este depăsită în oraşele mici din Rusia de teama de a nu trăi mai rău.

Şi nu există o garanţie că lucrurile vor rămâne pe acelaşi drum dacă Vladimir Putin nu va ajunge la cârma ţării, susţin oamenii din Lyubertsy, localitate aflată la mică distantă de capitala Moscova.

Prăpastia dintre Moscova și provincie

"Vom rămâne pe loc sau ne vom întoarce la vremurile terifiante din 1990", a declarat Ludmila Kisilyova, o pensionară de 60 de ani întrebată fiind despre ce s-ar întâmpla dacă Vladimir Putin ar pierde alegerile.

--fb1"Este o diferenţă mare între zilele de astăzi în comparaţie cu acea perioadă. Atunci nu existau locuri de muncă, atunci nu exista nimic. Magazinele erau goale şi era o perioadă îngrozitoare", a adăugat pensionara.

Ludmila Kisilyova a mai adăugat că nu poate spune că totul este minunat acum.

"Pensiile sunt mici şi ne temem pentru viitorul copiilor noştri. Dar viaţa este mult mai bună faţă de 1990", a mai spus pensionara.

Sentimentul sună străin însă pe străzile Moscovei, acolo unde au avut loc manifestatii anti-Putin de amploare, dar izolate, ale elitei urbane.

Elitele nu fac parte din regimul lui Vladimir Putin, iar acesta a făcut puţin pentru a le atrage.

El a fost mai degrabă conştient de faptul că alegerea sa trebuie să fie legată mai degrabă de teama de a nu regresa decat de promisiunea de a progresa.

Teama de revenire la trecut, folosită în campanie

De când şi-a anunţat candidatura la prezidenţiale în luna septembrie, actualul premier le-a tot repetat ruşilor modul în care trăiau înainte ca el să vină la putere.

"Sub steagul democraţiei, în 1990 noi nu am primit un guvern modern, ci o luptă opacă între clanuri", a scris actualul premier într-un articol publicat luna trecută.

"Nu am primit o nouă calitate a vieţii, ci costuri sociale uriaşe. Nu am primit doar o societate liberă ci şi o auto-desemnată elită care a neglijat în mod deschis interesele oamenilor simpli", a mai spus Vladimir Putin.

Apel la "stabilitate"

Într-o intervenţie televizată la scurt timp după anunţul că va candida la preşedinţie, liderul de la Moscova a subliniat că stabilitatea Rusiei "atârnă de un fir de aţă".

"Este suficient să facem doi sau trei paşi greşiţi şi tot ce se întâmpla înainte s-ar putea întoarce fără să ne dăm seama", a spus Vladimir Putin.

Acest sentiment este foarte răspândit în Lyubertsy, oraş cu 172.000 de locuitori care are o fabrică de elicoptere şi care este cunoscut ca fief al unor membri ai "mafiei ruse".

Oamenii din aceste oraşe spun că au auzit despre protestele de la Moscova, însă au avut puţine lucruri bune de spus despre ele.

"O nebunie" este modul în care le-a descris managerul unui magazin de îmbrăcăminte, in timp ce o colegă a acestuia e de părere că protestele sunt pentru oamenii care au timp liber şi nu sunt nevoiţi să muncească pentru a supravieţui.

Magazinul e în apropierea unui panou cu fotografia lui Vladimir Putin pe care se intinde sloganul "O mare ţară, un lider puternic".

Observatori independenţi au precizat că au găsit numeroase cazuri în care oamenii erau presaţi să voteze pentru Vladimir Putin, însă toate persoanele care au răspuns pentru New York Times au declarat că voturile reprezintă propria dorinţă.

"Pentru prima dată în viaţa noastră au fost create condiţiile pentru a-mi conduce propria afacere, pentru a deveni o persoană diferită şi pentru a nu depinde de nimeni", a spus Larisa Kirilova în vârstă de 59 de ani.

Larisa Kirilova are două diplome de facultate şi susţine că ea şi familia ei au dus lipsă de hrană înainte ca Vladimir Putin să vină la putere în anul 2000.

Marea rocadă

Potrivit corespondentului Radio România Actualităţi de la Moscova, Alexandru Beleavski, 109 milioane de ruşi sunt chemaţi azi la urne pentru a-şi alege un nou preşedinte.

Denumit metaforic de presa occidentală "marea rocadă rusă", scrutinul de duminică îl va readuce, aproape sigur, pe fotoliul prezidenţial, pentru următorii şase ani, pe actualul premier, Vladimir Putin, care a mai avut în trecut două mandate prezidentiale.

Vladimir Putin a asigurat deja că îl va desemna pentru funcţia de prim-ministru pe actualul preşedinte rus, Dmitri Medvedev, cel care a mai fost prim-ministru pe cand Vladimir Putin era presedintele Federatiei Ruse.

Favoritul sondajelor este premierul Vladimir Putin, candidatul partidului Rusia Unită, cu 58,66% din opţiunile de vot, ceea ce i-ar asigura victoria din primul tur.

Actualul premier al Rusiei este urmat în sondaje de comunistul Ghennadi Ziuganov cu 15-16%.

Alţi trei candidaţi, Vladimir Jirinovski de la Partidul Liberal Democrat - ultranaţionalist, Serghei Mironov din partea Partidului Rusia Justă, de stânga, şi miliardarul Mihail Prohorov, independent, întrunesc fiecare peste 5% din optiuni, dar niciunul nu are peste noua procente.

Alegerile sunt monitorizate de circa 700 de observatori străini şi aproape 700 de observatori interni, marea majoritate din partea opoziţiei, care alături de unele ONG-uri au anunţat şi organizarea de numărători paralele ale voturilor.

În fiecare din cele peste 91 de mii de secţii de votare au fost instalate câte două camere web care asigură transmiterea on-line a votului şi numărătorii pe un site special.

Alegerile au loc după trei luni de manifestaţii de masă pro şi anti-Putin şi într-o atmosferă de suspiciuni şi acuzaţii reciproce, noi manifestaţii de proporţii fiind anunţate începând de duminică seara, după închiderea urnelor.