Se cer explicații în cazul "spionării unor lideri europeni de către NSA"

Ultima ședință comună a guvernelor francez și german pe care Emmanuel Macron și Angela Merkel au prezidat-o împreună a avut loc ieri.

Cancelarul german nu va mai candida la toamnă pentru un nou mandat, după 16 ani cât a condus Germania.

Pe lângă relațiile bilaterale, Merkel și Macron au abordat și delicata situație creată de dezvăluirile recente privind spionarea unor lideri europeni de către americani.

Cei doi lideri europeni au cerut ca Statele Unite și Danemarca să își explice atitudinea în cazul informațiilor relevate duminică de postul public de radio danez care a dezvăluit că Agenția Americană de Securitate s-a branșat la cabluri de telecomunicații daneze pentru a spiona responsabili de prim-plan și înalți funcționari din Germania, Suedia, Norvegia și Franța în perioada 2012-2014.

Președintele Emmanuel Macron: Afacerea datează de mai mulți ani, dacă informația este corectă. Așa ceva nu este acceptabil între aliați, cu atât mai puțin între aliați și parteneri europeni. Eu cred în legăturile de încredere dintre europeni și americani. Între noi, nu trebuie să existe suspiciuni. De aceea, așteptăm clarificări complete. Am cerut ca partenerii noștri, american și danez, să ne dea toate informațiile legate de aceste dezvăluiri. Așteptăm aceste răspunsuri pentru a aduce clarificări asupra acestor fapte vechi, dar și asupra practicilor prezente.

Reporter: Cancelarul german a reacţionat în aceeași notă.

Angela Merkel: Este un dosar pe care l-am mai discutat cu NSA și nu ne-am schimbat atitudinea. Avem relații bazate pe încredere. Am primit asigurări din partea ministrului danez al Apărării, care a vorbit foarte clar despre aceste lucruri. Este o bază bună de plecare, nu numai pentru clarificarea faptelor, ci și pentru restabilirea relațiilor de încredere.

Reporter: Totodată, cei doi lideri au apărat pozițiile adoptate la nivel european față de Republica Belarus, sancționată după interceptarea avionului european din care au extras un opozant al regimului autoritar de la Minsk, precum și față de conflictul din estul Ucrainei, două zone fierbinți în imediata apropiere a Uniunii Europene.

(RS)