Scutul antirachetă, "consolidare a securităţii Europei"

România şi Ucraina au reluat discuţiile la nivel de miniştri de externe, după mai bine de doi ani, pe temele delicate care au dus la răcirea relaţiilor dintre cele două ţări.

Problema minorităţilor sau a Canalului Bîstroe au fost pe agenda întâlnirii de astăzi.

Numeroşi români din Ucraina au reclamat de-a lungul timpului fie presiuni pentru a se declara de etnie moldoveană, nu română, fie lipsa şcolilor în limba română.

"Ne interesează ca cele două minorităţi să se bucure de drepturi europene la aceleaşi standarde şi să discutăm fără prejudecăţi despre cum putem să îmbunătăţim situaţia lor", a declarat ministrul de externe, Teodor Baconschi.

Un alt subiect sensibil este recuperarea investiţiei uriaşe făcute de România la combinatul Krivoi Rog în timpul regimului comunist.

Ministrul ucrainean de externe, Konstantin Grişcenko, a spus doar că sunt derulate negocieri pentru a găsi o soluţie convenabilă pentru ambele părţi.

În ceea ce priveşte instalarea elementelor scutului american antirachetă pe teritoriul României, Ucraina nu arată aceeaşi opoziţie ca Rusia.

Ministrul Grişcenko a spus că este firească o consolidare a securităţii întregii Europe şi că Ucraina este interesată să aibă consultări în domeniu şi cu România, şi cu Statele Unite.

Cei doi miniştri au semnalat îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale, inclusiv prin negocieri pentru actualizarea cadrului juridic bilateral.

Viitoarele noi acorduri ar putea fi semnate chiar de cei doi şefi de stat, la o întâlnire care urmează să fie stabilită imediat ce documentele vor fi finalizate de experţi.