Scoţienii îşi decid soarta

Bogăţii şi resurse - temele centrale din mesajul susţinătorilor independenţei Scoţiei, avuţii care, spun ei, ar fi mai bine administrate dacă deciziile s-ar lua de către parlamentul socţian, şi nu de cel britanic.

Ideea de "mai bine prin noi înşine" a fost prezentată ca singura soluţie în discursul naţionalist scoţian în toţi cei peste 300 de ani care au trcut de la unirea cu Anglia.

Din a doua parte a secolului XX, însă, odată cu descoperirea imenselor zăcăminte petroliere şi de gaze naturale în Marea Nordului, în largul portului Aberdeene, dar şi odată cu dezboltarea captării energiei eoliene şi solare, tot mai mulţi dintre locuitorii Scoţiei au fost nemulţumiţi de ideea că beneficiile obţinute de pe urma exploatării acestor resurse vor fi gestionate de instituţiile centrale de la Londra.

Ca un semn că înţelege aspiraţiile provinciilor Regatului Unit, dar şi pe fondul încheierii tulburărilor politice din Irlanda de Nord, la sfârşitul anilor '90 începe un proces de descentralizare, prin care deciziile politice se luau în capitalele provinciale britanice, unde începeau să funcţioneze parlamente regionale.

Alegerile din 2011 au fost câştigate de Partidul Naţionalist Scoţian, care reuşeşte să negocieze cu guvernul conservator britanic organizarea unui referendum cu o întrebare unică, la care aproape patru milioane de persoane vor răspunde mâine cu doar "Da" sau "Nu": "Ar trebui Scoţia să fie o ţară idnependentă?".

În toată Scoţia, susţinătorii ambelor tabere au organizat astăzi mitinguri, unde principalele idei au fost reluate.

Miza este convingrea celor între 4 şi 10% de indecişi care joi vor deplasa balanţa votului, aflată acum practic în echilibru.

Fostul premier şi ministru de finanţe britanic, Gordon Brown, cu foarte bună priză la public, a condus pledoariile în tabăra unionistă, pentru care păstrarea Regatului Unit în componenţa acuală este unica soluţie.

Gordon Brown a mizat pe scoaterea la vot a cât mai multor unionişti.

"Mergeţi şi votaţi mâine, mergeţi cu încredere la vot şi aveţi încrederea să le spuneţi prietenilor noştri că răspunsurile lor nu sunt bune, că nu ştiu ce fac şi ne conduc într-o capcană. Aveţi încrederea să le spuneţi prietenilor noştri că pentru solidaritate în Scoţia, pentru a fi împreună, pentru dreptate şi mândrie, singurul răspuns pentru binele Scoţiei şi pentru viitorul ei este să votăm împotrivă", a mai spus Gordon Brown.

De cealaltă parte, secesioniştii susţin că preluarea controlului asupra bogăţiilor provinciei, despre care însă guvernul de la Londra, dar şi experţi independenţi susţin că sunt supraevaluate, le va permite să gestioneze mai bine industria, sistemul de sănătate şi învăţământul şi chiar să creeze un fond pe model norvegian de care să beneficieze generaţiile viitoare.

Şeful campaniei separatiste, Dennis Canaven, susţine că principala problemă stă în faptul că deciziile se iau de la Londra.

"Poporul scoţian nu se va lăsa păcălit. Ştim că Parlamentul de la Westminster poate să blocheze orice lege pe care Gordon Brown sau altcineva o introduce în parlamentul scoaţian şi câtă vreme va exista acest veto al parlamentului britanic, soţienii ştiu că promisiunile nu se vor îndeplini. Există o singură garanţie că vom avea mai multe puteri în parlamentul scoţian, şi aceasta vine printr-un vot afirmativ la referendumul de mâine", a mai afirmat Dennis Canaven.

Scoţia a fost mai ales după anii 2000 o destinaţie căutată de mulţi români dispuşi să suporte clima aspră şi condiţiile de trai mai severe pentru a-şi face o nouă viaţă.

Mulţi români vor să voteze

Se estimează că trăiesc acum în Scoţia aproximativ 10.000 de români, iar mulţi dintre ei s-au înregistrat pentru a participa la referendumul de mâine.

Părintele Marcel Oprişan este preotul paroh al Bisericii Ortodoxe din Glasgow.

L-am întrbat cum vede comunitatea românească votul de mâine.

"Eu ca preot nu... noi nu ne implicăm din punct de vedere politic, dar cu cei care am discutat, cu unii dintre românii noştri compatrioţi care locuiesc în Scoţia, sigur, unii sunt probabil îngrijoraţi, unii se gândesc ce se va întâmpla dacă va deveni independentă sau dacă nu va fi independentă. Mai mult se îngrijorează românii ce se va întâmpla după aceea, dacă vor fi în continuare locuri de muncă, felul în care vor fi trataţi mai departe românii aici, întrebările sunt de felul acesta. Deşi, aşa, ca un semnal mic, mulţi văd că tind să plece înapoi spre casă" a mai spus Marcel Oprişan.

Principala problemă pe care o ridică referendumul din Scoaţia este teama europenilor de contagiunea separatismului, iar Spania se află în primul rând al acestei temeri, deşi nici Belgia sau Italia nu ar fi scutite de presiuni similare.

Premierul spaniol, Mariano Rajoi, avertiza astăzi că un eventual succes al ruperii Scoţiei de Marea Britanie ar torpila Europa şi ar răspândi o recesiune economică, un semn că unei eventuale Scoţii independente i-ar fi greu să fie reprimită în UE sau NATO, unde deciziile se iau prin unanimitatea voturilor statelor membre.

Cu atât mai mult creşte deci importanţa singurei remarci făcute de Regina Elisabeta a II-a pe marginea referendumului, când zilele trecute i-a îndemnat să voteze cu înţelepciune, asta mai ales cu cât, semnalează şi imnul secesionist, este o ocazie unică pentru o generaţie, iar inima şi votul scoţienilor trebuie să meargă împreună.