Şcoală românească, împiedicată să arboreze tricolorul

Autorităţile separatiste transnistrene au oprit marţi dimineaţă curentul pentru a împiedica ceremonia dedicată încheierii anului şcolar la gimnaziul din satul Corjova, din stânga Nistrului, după ce în ajun administraţia şcolii a fost ameninţată.

Incidente similare au avut loc şi la 1 septembrie 2010, în prima zi de şcoală, când miliţia transnistreană a descins pe teritoriul şcolii sub pretextul unei alerte despre plasarea unei mine.

Corjova este o localitate situată în stânga Nistrului, subordonată de jure autorităţilor constituţionale de la Chişinău, în timp ce şi autorităţile transnistrene pretind controlul asupra acesteia. În ultimii ani militia transnistreană a blocat secţiile de votare la alegeri, iar în martie primarul localităţii şi un consilier local au fost arestaţi de miliţia transnistreană pentru că purtau tricolorul Republicii Moldova.

Asociaţia Promo Lex de la Chişinău, specializată în apărarea drepturilor omului în Transnistria, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu continuarea încălcării libertăţilor fundamentale în regiune şi a semnalat incapacitatea misiunii de pacificare condusă de Federaţia Rusă de a opri aceste abuzuri.

Referitor la reglementarea politică a problemei transnistrene, experţii unei alte organizaţii neguvernemantale, Asociaţia pentru Politică Externă, au recomandat guvernului de la Chişinău să renunţe la eforturile de soluţionare rapidă, eforturi care timp de aproape 20 de ani nu au dat rezultate, şi să elaboreze o strategie pe termen lung pentru Transnistria.

Ministerul moldovean de externe trebuie să facă demersuri pentru ridicarea statutului Uniunii Europene la negocierile pe Transnistria de la cel de observator la cel de membru cu drepturi depline. În acest moment mediatori în aşa numitul format 5+2 pe reglementarea transnistreană sunt Rusia, Ucraina şi OSCE, în timp ce UE, de rând cu SUA, au doar statut de observatori.

Sunt câteva dintre recomandările experţilor Asociaţiei pentru Politică Externă de la Chişinău, care au semnalat în cadrul unui club de presă, pericolul ca Rusia să dicteze regulile de joc în cadrul tratativelor în format oficial care ar urma să fie reluate luna viitoare la Moscova.

Uniunea Europeană "trebuie să-şi asume un rol mai important"

Victor Chirilă, directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, a subliniat faptul că Federaţia Rusă insistă ca soluţia politică să fie negociată doar de Chişinău şi Tiraspol, de pe poziţia egalităţii de drept a părţilor.

Aceasta este, însă, paradigma anilor 90, care asigură Moscovei rolul de unic arbitru şi exclude o eventuală participare a UE şi a Statelor Unite în calitate de mediatori la masa tratativelor şi în cadrul căreia Chişinăul ar fi forţat să facă concesii după concesii fără a înregistra progrese, aşa cum s-a întâmplat în anii 90.

Pe de altă parte, calitatea de simplu observator nu-i permite Uniunii Europene să aibă o influenţă directă asupra mersului şi conţinutului tratativelor pe Transnistria, îi subminează autoritatea în regiunea transnistreană şi o lipseşte de pârghii reale de influenţă asupra Tiraspolului.

Ministerul moldovean de Externe ar trebui să facă demersuri pentru schimbarea acestui statut impropriu, consideră Victor Chirilă.

"Este timpul să spunem clar că Uniunea Europeană trebuie să-şi asume un rol mai important. Nu este de ajuns ca UE să influenţeze procesul de negocieri doar prin intermediul Rusiei. Acesta dă dovadă de slăbiciune şi de faptul că UE nu are pârghii de influenţă la masa de negocieri şi nici în regiunea transnistreană. Uniumea Europeană împreună cu Republica Moldova trebuie să găsească aceste pârghii şi să le pună în practică.

"Ani de zile, Chişinău a evitat să elaboreze o strategie pe termen lung de reunificare, refuzând să admită că problema transnistreană ar putea dura în timp, Însă acum guvernul ar trebui să insiste pe crearea de mecanisme şi pârghii care să facă inevitabilă apropierea Transnistirei de Republica Moldova" a declarat Victor Chirilă.