Schimbare profundă a doctrinei de apărare a Japoniei

Guvernul Japoniei a adoptat vineri, 16 decembrie, noi linii directoare în domeniul apărării, care includ pentru prima dată posibilitatea dotării cu capacitatea de a ataca baze inamice în caz de ameninţare la adresa securităţii naţionale, precum şi o creştere-record a cheltuielilor militare, transmite EFE preluată de Agerpres.

Cabinetul condus de premierul Fumio Kishida a dat undă verde pentru trei noi documente care reprezintă foaia de drum în domeniul apărării pentru următorul deceniu, după doi ani de negocieri marcate de controverse în interiorul coaliţiei de guvernare.

Principala noutate, numită în documente ''capacitate de contraatac'', stipulează că Japonia trebuie să dispună de mijloace militare pentru a lovi ţinte în teritoriu inamic ''în cadrul unor măsuri minim necesare de autoapărare'', pentru a face faţă la ceea ce autorii documentelor apreciază drept ''cel mai grav climat de securitate de la cel de-al Doilea Război Mondial''.

Documentele stabilesc trei condiţii în care pot fi realizate ''contraatacuri'': în cazul unei agresiuni împotriva Japoniei sau a unei ţări aliate care compromite supravieţuirea Japoniei, când nu există mijloace potrivite pentru a respinge un atac şi doar atunci când folosirea forţei este cât mai redusă cu putinţă.

Această măsură a generat numeroase critici din partea opoziţiei şi a experţilor juridici pentru că este dificil de încadrat în Constituţia niponă, care stipulează că ţara poate recurge la forţa militară doar pentru a se apăra şi că a renunţat la război ca modalitate de soluţionare a conflictelor internaţionale.

Deşi aceste schimbări sunt sprijinite de opinia publică japoneză, este un viraj major pentru această ţară a cărei Constituţie pacifistă, adoptată a doua zi după înfrângerea sa la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, îi interzice în principiu să se doteze cu o armată adevărată.

Pentru a se dota cu aceste noi capacităţi, Japonia intenţionează să achiziţioneze armament ''standoff'' sau de atac la distanţă, între care se remarcă drept noutăţi achiziţionarea de rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune Tomahawk, de producţie americană, şi dezvoltarea la nivel intern a rachetelor hipersonice, a rachetelor ghidate antinavă şi a dronelor de luptă.

Noua foaie de drum niponă în materie de apărare este menită să se adapteze ascensiunii militare a Chinei, definită drept ''o provocare strategică fără precedent'', constantelor lansări de rachete efectuate de Coreea de Nord şi invaziei Ucrainei de către Rusia, ţară cu care Japonia are dispute teritoriale.

Noua strategie de apărare are ca obiectiv creşterea cheltuielilor militare în Japonia între 2023 şi 2027 cu până la 2% din Produsul Intern Brut (PIB), ceea ce ar aduce Japonia la nivelul ţărilor membre ale NATO. De decenii, cheltuielile militare ale Japoniei reprezentau sub 1% din PIB, notează EFE.

Noua strategie japoneză a provocat deja, chiar înainte de anunţul său oficial, iritarea Beijingului care face în mod regulat aluzie la militarismul brutal japonez din prima jumătate a secolului al XX-lea, China fiind una dintre victimele acestuia.

China se "opune ferm" acestei politici care "se îndepărtează de angajamentul Japoniei în favoarea unor relaţii bilaterale şi unui consens" cu Beijingul şi care "conţine calomnii fără temei împotriva Chinei", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Wang Wenbin, citat de AFP.