Sancţiunile impuse Rusiei, "luate în derâdere la Moscova"

Ucraina şi Rusia au fost cuvintele-cheie ale Conferinţei internaţionale pe teme de securitate GLOBSEC, care se desfăşoară în prezent la Bratislava.

Conferinţa are loc, practic, în absenţa unor reprezentanţi ruşi influenţi, dar cu participarea subsecretarului de stat american Victoria Nuland şi a secretarului general NATO.

Vitali Kliciko şi premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk, şi-au anulat prezenţa, argumentând că situaţia din ţară îi obligă să fie la Kiev joi.

Kliciko, însă, şi-a trimis consilierul pe probleme de politică externă, Oleg Şamşur, care a fost negociatorul-şef al Ucrainei în relaţia cu Uniunea Europeană în perioada 2003-2005.

"Ideea susţinută şi prin cercurile Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, ca Rusia să fie parte mediatoare în conflict este periculoasă.

"Este imposibil să vorbim despre un dialog intra-ucrainean fără a recunoaşte statutul de agresor al Rusiei", a spus Oleg Şamşur.

Putin este mai popular

Organizatorii conferinţei au recunoscut deschis că le-a fost aproape imposibil să aducă la Bratislava experţi şi diplomaţi ruşi.

O excepţie a fost Andrei Illarionov, fostul consilier-şef pe probleme economice al lui Vladimir Putin.

"Sancţiunile impuse Rusiei au fost luate în derâdere la Moscova. Gândiţi-vă că Putin are acum nişte cote de popularitate de 82% până la 96%, lucru nemaîntâlnit în istoria modernă a Rusiei.

"Este o concluzie tristă, dar care nu face decât să reflecte sentimentul de glorie imperialistă existent în societatea rusă", a spus Andrei Illarionov, ale cărui comentarii despre sancţiuni au stârnit reacţia Victoriei Nuland, adjuncta secretarului de stat american pe probleme europene şi euro-asiatice.

"Uitaţi-vă la poziţia rublei şi a obligaţiunilor ruseşti şi vedeţi care este rezultatul sancţiunilor. Noi nu îl judecăm pe Putin după ce spune, ci după ce face", a spus Victoria Nuland.

Nuland şi-a exprimat poziţia optimistă pe tema cooperării între Uniunea Europeană şi SUA.

Noile state membre "nu investesc în armată"

Şeful NATO, Anders Fogh Rasmussen, n-a scăpat însă ocazia să tragă din nou de urechi noile state membre ale Alianţei care, cu excepţia Poloniei, nu investesc în armată.

"Rusia şi-a crescut bugetul pentru apărare cu 10% pe an, în ultimii cinci ani. La noi, mai mulţi membri şi-au tăiat bugetul pentru apărare cu aproape 20% în aceeaşi perioadă. Această situaţie nu mai poate continua.

"Relaţia trebuie să funcţioneze ca o poliţă de asigurare, contribui şi apoi beneficiezi de securitate când ai nevoie. Este vreun stat membru care se gândeşte că s-ar putea să nu aibă niciodată nevoie?", a declarat Anders Fogh Rasmussen.

Declaraţia lui Rasmussen vine la câteva ore după ce premierul slovac, Robert Fico, a spus că Slovacia are sectoare care au nevoie mai mare de bani decât armata şi prin urmare aceasta nu primeşte un cent în plus, deşi este departe de ţinta de 2% din PIB cerută de NATO.