Salariu minim brut de 8,5 euro pe oră, în Germania din 2015

Camera inferioară a Parlamentului german, Bundestag, a adoptat o lege în premieră în această ţară, care introduce din ianuarie 2015, un salariu minim brut de 8,5 euro pe oră.

Acesta reprezintă mai mult decât echivalentul din Marea Britanie sau Statele Unite.

Din cei 601 parlamentari care au votat, doar 5 au fost împotrivă, iar 61 s-au abţinut.

În pofida majorităţii politice întrunite, salariul minim este criticat în Germania din toate părţile.

Sindicatele acuză prea multe excepţii ale legii, iar anajatorii faptul că ar duce la creşteri de preţuri.

În plus, oamenii de afaceri au avertizat că vor forţa companiile să îşi mute sediile în ţări unde munca este mai ieftină, iar asta va influenţa negativ puternica economie germană.

Cu două zile în urmă, în Germania a intrat în vigoare cea mai scumpă reformă a sistemului de pensii din istoria ţării, cu costuri de 160 de miliarde de euro până în 2030.

Joi, a trecut în Bundestag un alt proiect important al social democraţilor, cu care aceştia au condiţionat intrarea la guvernare alături de conservatori, după alegerile din septembrie anul trecut.

Până acum, Germania era, alături de Austria, Italia sau Suedia, una din puţinele ţări europene fără un salariu minim.

Salariul minim va ajunge la aproape 1.400 de euro pe lună

Numărul salariaţilor care au nevoie de suplimentarea veniturilor de la asistenţa socială a ajuns, însă, în 2013 la 1,3 milioane de persoane, unul din motivele invocate de social democraţi pentru a cere un salariu minim brut naţional de 8,5 euro pe oră, adică de aproximativ 1.400 de euro lunar.

Ministrul muncii, social democrata Andrea Nahles, a subliniat meritele noului salariu minim.

"El aduce, în fine, salarii decente pentru milioane de oameni care până acum se speteau, dar primeau doar firimituri" a spus Andrea Nahles.

De lege ar urma să profite peste 3,7 milioane de oameni, nu destui - cred sindicatele şi alţi critici ai legii, cum ar fi stânga postcomunistă din parlament.

Principala acuză la adresa legii este că are prea multe excepii.

De exemplu, salariul minim nu va fi plătit ucenicilor, persoanelor sub 18 ani sau celor care sunt angajaţi după o perioadă de şomaj de peste 12 luni.

Perioade de tranziţie sunt prevăzute apoi pentru anumite locuri de muncă, de pildă, pentru distribuitorii de ziare sau muncitorii sezonieri din agricultură, dar şi pentru întregi sectoare, guvernate de contracte colective, care prevăd plăţi de sub 8,5 euro pe oră.

Sindicatul Verdi, care reprezintă salariaţii din servicii, inclusiv din cele publice, vorbeşte de o amputare brutală a legii prin aceste excepţii.

O parte dintre ele ar putea fi invocate în instanţă de către cei ce contestă legea, discriminarea pe motive de vârstă ar putea fi un asemenea unghi de atac.

Angajatorii avertizează asupra riscurilor

Pentru angajatori, chiar şi această variantă de compromis, îndelung negociată de social democraţi şi creştin democraţi, este exagerată.

Ei spun că salariul minim va duce la creşteri de preţuri şi astfel la pierderea unor locuri de muncă sau, în varianta pesimistă, chiar la falimente, periclitând astfel performanţa bună a economiei germane.

Costurile ar fi imense.

Până şi informaţiile scurse în presă de la ministerul muncii vorbesc de creşteri salariale care totalizează 10 miliarde de euro.

La ele se adaugă faptul că va fi nevoie de 1.600 de noi posturi de vameşi, în condiţiile în care în Germania vama este cea care ar competenţă de combatere a muncii la negru.

Pe viitor, cel puţin cuantumul salariului minim nu va mai fi o problemă politică, el nu va mai trece prin legislativ, ci se va stabili la fiecare doi ani, de o comisie formată din partenerii sociali şi reprezentanţi ai mediului academic.