S-au reluat negocierile privind reglementarea conflictului transnistrean

După o pauză de aproape doi ani, la Berlin au fost reluate ieri negocierile în formatul 5+2 privind reglementarea conflictului transnistrean. Întâlnirea de două zile reuneşte reprezentanţi ai părţilor, mediatorilor şi observatorilor la negocieri, Republica Moldova, Transnistria, OSCE, Federaţia Rusă, Ucraina, SUA şi Uniunea Europeană. Negocierile sunt prezidate de reprezentantul Germaniei în procesul de reglementare transnistreană. Agenda oficială nu a fost făcută publică, dar este de aşteptat să fie analizate aspecte din domeniile economic, al educaţiei şi respectării dreptului la libera circulaţie. Experţii atenţionează că autorităţile de la Chişinău nu ar trebui să renunţe la unele obiective doar pentru a continua aceste discuţii. Mai mult, aceştia consideră că fără implicarea Uniunii Europene şi a SUA, în calitate de mediatori, Chişinăul nu va reuşi să-şi apere interesele naţionale.

Potrivit unui comunicat al Biroului pentru reintegrare de la Chişinău, agenda de lucru a cuprins subiecte de actualitate şi interes major pentru populaţia de pe ambele maluri ale Nistrului. În acelaşi timp, administraţia separatistă de la Tiraspol declara că va insista pe discutarea unei iniţiative a Federaţiei Ruse privind eliminarea obstacolelor din calea dialogului funcţional, inclusiv problema dosarelor penale iniţiate de Procuratura de la Chişinău pe numele unor reprezentanţi ai administraţiei separatiste transnistrene.

De la Radio Chişinău, Victor Pogor:

Pe agenda negocierilor era inclusă şi o analiză a realizărilor pe domenii prioritare ca: transportul auto, feroviar şi educaţia. Deşi reluarea negocierilor este o precondiţie-cheie pentru rezolvarea diferendului transnistrean, acestea nu trebuie să fie condiţionate de Tiraspol sau Federaţia Rusă, consideră analistul politic Ion Tăbârţă. Potrivit lui Tăbârţă, în Prezent Federaţia Rusă reclădeşte lucrurile în spaţiul postsovietic, după evenimentele din Ucraina, iar ceea ce ar trebui să facă Chişinăul este să nu permită Moscovei să impună pe agendă subiecte care să ducă la reactivarea planului Kozac. Mai mult, consideră analistul, Chişinăul are destule posibilităţi pentru a insista şi pe aspectul politic al soluţionării conflictului transnistrean, ceea ce nu i-a reuşit niciodată până acum, agenda politică fiind impusă de fiecare dată de către Moscova.

Ion Tăbârţă: "Moscova îşi doreşte o soluţionare a conflictului în transnistrean în genul memorandumului Kozak ca Tiraspol să aibă cât mai multe puncte de control asupra politicii Chişinăului. Chişinăul are acum la mână destule cărţi pentru a umbla şi la aspectul politic al soluţionarii conflictului transnistrean. Ceea ce practic nu i-a reuşit niciodată. Chişinău, cu aceste condiţii trebuie să fie foarte prudent, princpalul este să nu gafeze substanţial. eporter: Formatul de negocieri 5+2 include reprezentanţii Chişinăului şi Tiraspolului, Federaţia Rusă, Ucraina, SUA, Uniunea Europeană şi OSCE. Negocierile au fost întrerupte în iunie 2014, când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere la Uniunea Europeană".

Corespondentul Radio România Actualităţi la Moscova, Alexandr Beleavschi:

Nu există informaţii de la negocierile care au început ieri după-amiază la Berlin. Există o serie de opinii prudente, exprimate de negociatorul rus în formatul 5+2, ambasadorul cu însărcinări speciale Serghei Gubarev, făcute pentru cotidianul Kommersant. În opinia sa, însuşi faptul că au loc aceste negocieri la Berlin reprezintă un succes, inclusiv un succes al preşedinţiei germane a OSCE care a insistat foarte mult pe relansarea acestor negocieri, însă în ceea ce priveşte conţinutul lor concret sunt informaţii puţine. Serghei Gubarev a declarat că probabil sau ar fi posibil să se adopte şi o serie de decizii care, a spus el, să faciliteze viaţa locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Indirect se poate deduce că ar putea fi vorba de nişte decizii legate de libertatea de circulaţie. Pe de altă parte, a spus el, Rusia a transmis celorlalţi participanţi un document destinat activizării negocierilor, însă ca bază de discuţii pentru negocierile propriu-zise care urmează să fie reluate.

Se ştie că în luna martie Rusia, ca mediator în formatul 5+2 a transmis,a făcut deja o serie de propuneri pentru deblocarea negocierilor, una din ele şi probabil cea mai importantă în faza actuală prevede instituirea unui moratoriu asupra proceselor penale intentate de autorităţile de la Chişinău împotriva a circa 200 de oficialităţi de la Tiraspol. Tiraspol, în primul rând, insistă asupra suspendării acestor dosare penale. Propunerea, potrivit presei ruse va figura pe agenda reuniunii de la Berlin.

O altă propunere a Moscovei se referă la garantarea realizării deciziilor convenite în cadrul negocierilor pentru că, spune Rusia, foarte multe din deciziile care să convină în cadrul formatului 5+2 rămân pe hârtie.

Trebuie spus că ultima reuniune a avut loc în 2014, blocajul fiind generat de numeroasele divergenţe între Chişinău şi Tiraspol, legate inclusiv de Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, dar şi de conflictul dintre cei doi medatori Rusia şi Ucraina, ca şi poziţia pro-ucraineană adoptată de Chişinău în cadrul acestui conflict şi amplificată de ceea ce Rusia şi Tiraspol au numit blocada moldo-ucraineană a Transnistriei.

Au fost de asemenea speculaţiile legate de posibilele evoluţii sau repetări în Transnistria a scenariilor din Crimeea şi Donbas până când situaţia s-a liniştit cumva odată cu semnarea acordurilor de la Minsk, însă lucrurile nu au putut fi mişcate din loc, inclusiv din cauza prelungitei crize politice din Republica Moldova până când această criză s-a finalizat în această primăvară.