S-au încheiat dezbaterile APCE la legea ucraineană a educaţiei
Adunarea Parlamentară a Consiliul Europei va adopta o reyoluţie cu privire la legea ucraineană care restrânge dreptul minorităţilor de a studia în limba maternă
12 Octombrie 2017, 14:10
Noua Lege ucraineană a educaţiei, ce restricţionează dreptul minorităţilor de a studia în limba maternă, a generat azi, la Adunarea Parlamentară a Consiliul Europei, dezbateri dificile, cu poziţii diametral opuse.
Absenţa în acest caz a unei opinii a Comisiei de la Veneţia poate afecta amendamentele, astfel încât şi rezoluţia ar putea fi una mai puţin tranşantă. Trimisul RRA la sesiunea APCE de la Strasbourg, Simina Botar, relatează dezbaterile s-au încheiat şi a fost dinamică, cu utilizarea unor argumente legale sau raţionale, dar şi a celor morale.
În esenţă, argumentul părţii ucrainene a fost acela că prin noua lege se asigură egalitatea de şanse pentru toţi cetăţenii Ucrainei. Pe lângă acest argument, s-au dat asigurări că Ucraina este deschisă la compromisuri.
E şi un al treilea argument, de fapt, a fost o acuzaţie: cine este împotriva noii Legi a educaţiei din Ucraina face jocul Rusiei. Majoritatea participanţilor la dezbatere a deplâns decizia Ucrainei de a cere opinia Comisiei de la Veneţia după adoptarea legii, ştiind că aceasta poate genera nemulţumiri.
E posibil ca acest demers să fi fost premeditat, pentru că acum, în dezbatere şi în votare, s-a folosit adesea argumentul că nu trebuie influenţată decizia Comisiei de la Veneţia, că nu este juridic corect să se accepte un amendament la rezoluţie înainte de decizia Comisiei de la Veneţia, care e aşteptată până la sfârşitul anului.
Au luat cuvântul pentru o rezoluţie eficientă parlamentarii români, în ordinea lor de cuvânt: Titus Corlăţean, Cezar Preda, Attila Korodi şi Alina Gorghiu. Parlamentarii români au fost foarte activi în Comisie.
Delegaţia Ungariei a venit cu un pliant foarte concludent, în care explica ce principii încalcă noua Lege a educaţiei din Ucraina - şi am recunoscut argumentele în dezbatere. Aceeaşi poziţie de reconfirmare a studierii în limbile minorităţilor au avut-o parlamentarii din Ungaria - Zsolt Németh şi parlamentari din Republica Moldova.
S-a încheiat votul pe amendamente. În câteva ore vom avea versiunea finală a rezoluţiei. Prima reacţie pe care o avem este că în proporţie de 98%, rezoluţia este favorabilă demersurilor făcute de delegaţia României.
