"S-ar putea ca amiciția comercială China-Rusia să nu fie tocmai ce pare"

Relațiile comerciale dintre Rusia și China par pe hârtie nemaipomenite: volumul comerțului bilateral a atins în 2023 240 de miliarde de dolari, o explozie de 26,3% în doar un singur an. Moscova și Beijingul nu pot decât să se felicite, întrucât o asemenea statistică măgulitoare confirmă ipoteza că aceste două capitale se bucură de o prietenie „fără limite”. Dar dacă râcâim un pic spoiala datelor referitoare la comerțul sino-rus descoperim un tablou mai nuanțat, scrie The Financial Times.

Nu e nicidecum vreo surpriză că a doua economie a lumii (China) face comerț cu a opta (Rusia). Nu e surprinzător nici că aceste relații comerciale se consolidează pe măsură ce sancțiunile obligă Rusia să-și reorienteze comerțul dinspre Europa spre Asia. Însă mai interesant ar fi de văzut dacă firmele chineze și-au stabilit cu cele rusești relații ieșite din comun.

Mai întâi, să vedem dacă volumul comerțului bilateral e neobișnuit de mare. PIB-ul nominal al Rusiei e situat între cele ale Braziliei și Australiei. După cum se dovedește, volumul schimburilor comerciale ale Chinei cu Rusia, Brazilia și Australia e cam același în toate cazurile. Ceea ce nu e suficient pentru a trage concluzia că relațiile comerciale sino-ruse nu sunt deloc speciale, dar cel puțin ne indică faptul că retorica despre relația lor specială se bazează pe o fundație instabilă.

Importurile Chinei din Rusia au crescut cu 12,7% în 2023. Totuși, asemenea rate ridicate de creștere nu sunt deloc ceva neobișnuit în statisticile comerciale ale Chinei. În 2022, de pildă, importurile chineze din Canada au crescut cu 39%, dar puțini observatori ar fi înclinați să afirme că acest lucru denotă o relație specială între Beijing și Ottawa.

Poate că e mai util să vedem cât importă China din Rusia, dacă vrem să aflăm dacă firmele chineze se bazează într-o măsură disproporționată pe mărfuri rusești. Însă acest tablou s-ar putea să nu-i fie pe plac Kremlinului: Rusia continuă a fi doar un mic furnizor pentru companiile chineze.

Situate la 129 de miliarde anul trecut, importurile chineze din Rusia reprezintă doar 5% din total. În plus, creșterea exportului Rusiei în China ar putea foarte bine să devină o sabie cu două tăișuri: dacă exportatorii ruși devin tot mai dependenți de piața chineză, această situație îi conferă Beijingului o pârghie de influență asupra Moscovei.

Dar poate că această prietenie fără limite se bazează pe faptul că exporturile Chinei în Rusia sunt neobișnuit de mari? Cu siguranță acestea au crescut în 2023, cu 46,9%, cea mai mare rată comparativ cu ceilalți parteneri comerciali în acel an.

Dar totuși, din nou, dacă ne uităm și la datele comerciale în termeni absoluți vom vedea un alt tablou: firmele chineze exportă în Rusia cam cât exportă și-n Olanda, o țară cu o economie de aproape 2,5 ori mai mică și fără o imensă graniță comună cu China. La 111 miliarde de dolari, exporturile Chinei în Rusia sunt chiar mai mici decât cele către Vietnam.

Firește, mai contează și calitatea, iar exporturile chineze de unelte care vor ajuta Rusia să producă echipamente militare sunt de o importanță crucială pentru Moscova. Și totuși, privind lucrurile în ansamblu, companiile rusești nu sunt mari clienți ai celor chineze, ceea ce demonstrează cât de dezechilibrată e relația lor comercială bilaterală.

Mai degrabă decât să înflorească, relațiile comerciale sino-ruse par că recuperează acum după ce au pornit de la un nivel de bază anormal de scăzut. Comerțul bilateral era de fapt subdezvoltat înainte de invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022. Și cum sancțiunile izolează acum Rusia de Europa, Moscova nu avea încotro în afară de a se reorienta spre Beijing, alimentând astfel o creștere care reprezintă în realitate o recuperare.

Dacă această teorie a recuperării e într-adevăr corectă, atunci comerțul sino-rus s-ar putea plafona curând. Există evenimente recente care susțin această ipoteză. Negocierile privind gazoductul Puterea Siberiei 2 s-au împotmolit. Mai mult chiar, doar o mână de rafinării chineze sunt capabile să proceseze țițeiul rusesc, din cauză că e bogat în sulf. Ambii factori sugerează că exportul rusesc de energie în China s-ar putea stabiliza curând.

Pe de altă parte, băncile chineze au încetat în martie să mai proceseze plăți aferente exporturilor de echipamente IT în Rusia, probabil oprind astfel și creșterea exporturilor chineze în Rusia, din moment ce produsele IT reprezintă grosul acestora.

În primul trimestru al acestui an exporturile Chinei în Rusia au rămas în mare la același nivel.

Băncile chineze par că se tem tot mai mult să facă afaceri cu firme rusești, ilustrând îngrijorarea tot mai mare pe care o provoacă în China sancțiunile secundare impuse de SUA. Și cum Washingtonul s-a apucat acum să implementeze mai strict aceste sancțiuni, acele temeri ar putea deveni și mai mari în următoarele luni.

Așadar, explozia ratei schimburilor comerciale sino-ruse ar putea deveni curând doar o amintire. Moscova și Beijingul se pot lăuda în continuare cât vor cu prietenia lor fără limite, însă acea apropiere nu pare a se extinde și în sfera comercială.

Articol de Agathe Demarais (European Council on Foreign Relations)

Traducere: Andrei Suba/RADOR RADIO ROMÂNIA.