"Rusia și Ucraina își consolidează logistica în așteptarea unui război lung"

Pe măsură ce conflictul dintre Rusia și Ucraina devine tot mai îndelungat, legătura dintre front și „spatele strategic al frontului” capătă o importanță mai mare, scrie Le Monde. Un blocaj rutier implementat de sindicatele camionagiilor polonezi în noiembrie 2023 pe rutele care vin spre Ucraina a scos la iveală fragilitatea rutei logistice principale dintre țară și aliații săi.

Drept urmare, presa din România a relatat, la începutul lunii ianuarie, că autoritățile lucrează acum din greu la finalizarea unei noi autostrăzi care să lege Bucureștiul de granița cu Ucraina. Resursele implementate sunt considerabile.

Lucrările de construcție continuă non-stop, în ciuda condițiilor meteo de iarnă, mobilizând în jur de 3.000 de angajați și sute de utilaje specializate. Site-ul de informare Ziarul de Vrancea vorbește despre „o autostradă construită de urgență”, pentru deschiderea traficului în vara anului 2024.

Finanțat din fonduri europene, proiectul de autostradă numit „A7” stagnează din 2013, cu câteva tronsoane construite anevoios pe cei 450 de kilometri care despart Bucureștiul de orașul Siret, la granița de nord. A7 ar trebui, în cele din urmă, să lege România de rețeaua de autostrăzi ucrainene și, în special, de capitala Kiev.

„Util pe termen lung”

În prezent, drumurile românești care leagă cele două țări sunt formate din drumuri naționale cu două benzi, ceea ce este insuficient pentru traficul semnificativ de vehicule grele de marfă pe ambele sensuri. Un drum național pe care pot circula de fapt 1.500 de camioane sau 5.000 de mașini pe zi.

Cu toate acestea, cu titlu relativ, sunt necesare 1.000 de camioane pentru a înlocui o navă de cereale, transportul tradițional al producției agricole ucrainene penalizat astăzi de blocada aproape totală rusă din Marea Neagră. O autostradă cu 2 x2 benzi ar crește de șase ori capacitatea de transport, ceea ce ar ușura traficul transfrontalier în beneficiul șoferilor români și ar diversifica livrarea ajutoarelor militare.

Un atu pentru economia ambelor țări

Din motive geografice și economice, principalele autostrăzi care leagă Uniunea Europeană de Ucraina trec prin Polonia. Marea Neagră și spațiul aerian ucrainean sunt aproape închise din cauza riscului militar rusesc. Slovacia și Ungaria, alte țări NATO cu graniță terestră cu Ucraina, pun două probleme. Drumurile traversează bariera montană formată de lanțul Carpați, iar guvernele acestor două țări au adoptat o postură pro-rusă în mod deschis ostilă sprijinului militar pentru Ucraina.

„Un război de uzură se câștigă pe baza cantității de echipamente și muniții livrate unităților”, estimează Stéphane Audrand, consultant de securitate și ofițer de rezervă în marină. Axa A7 va fi, de asemenea, utilă din punct de vedere economic pe termen lung prin absorbția unei părți din exporturile de cereale. Având axe alternative, Ucraina este mai puțin vulnerabilă la atacurile rusești asupra anumitor noduri vitale, precum și la posibilele capricii ale unora, precum camionagiii polonezi”.

Pe partea rusă, alegerea transportului feroviar

Pe partea rusă, se lucrează la un efort și mai intens pentru a conecta teritoriile ocupate din Ucraina la rețeaua de transport a țării invadatoare. Din punct de vedere istoric, logistica militară rusă se bazează în principal pe rețeaua feroviară.

La începutul lunii noiembrie 2023, agenția oficială RIA Novosti a anunțat construirea unei linii de cale ferată între orașul rusesc Rostov-pe-Don și Crimeea ocupată, prin regiunea Zaporijia. Șeful autorității de ocupare a acestei regiuni, Ievhen Balîtskî, a declarat agenției că această linie va trece prin Mariupol, Berdiansk și Melitopol înainte de a ajunge în peninsulă.

Liderul pro-rus a clarificat că proiectul feroviar „va facilita logistica militară rusă prin ocolirea Podului Crimeei, care nu numai că este foarte îndepărtat, dar constituie și un obiectiv cu risc ridicat”. Podul Crimeei, care leagă peninsula ocupată de regiunea Krasnodar din Rusia, a fost avariat în mod repetat de atacurile ucrainene, cel mai recent pe 17 iulie 2023.

Kyivul își anunță intenția de a trage rachete cu rază lungă de acțiune (Taurus germane, pe care Berlinul refuză în prezent să le livreze) pentru a distruge podul rutier și feroviar, atât simbol al ocupației ruse, cât și axă primară de aprovizionare militară pentru armata rusă.

Linia de cale ferată via Mariupol va urma un traseu de-a lungul Mării Azov, distinct de linia construită în epoca sovietică, prea aproape de front. Noua linie va fi astfel la cel puțin 80 de kilometri distanță de tunurile ucrainene, ceea ce nu a împiedicat cel puțin un pod de pe traseu să fie distrus de o rachetă de croazieră. Este construită și o axă de autostradă care urmează aproximativ același traseu.

„Calea ferată este mai bună pentru fluxuri pe distanțe lungi”, subliniază Stéphane Audrand, „dar problema sa este vulnerabilitatea infrastructurii. Trenurile sunt mai rigide decât camioanele. Podurile trebuie să fie mai solide, șinele se refac cu greu. Marele avantaj al transportului rutier este flexibilitatea acestuia. Abordarea occidentală a logisticii este reprezentată de camioane și șosele. Or Rusia nu are camioane, în ciuda achizițiilor mari din China și Europa prin Asia Centrală”.

Autor: Emmanuel Grynszpan

Traducerea: Ruxandra Lambru /RADOR RADIO ROMANIA.