Rusia şi NATO vorbesc dar nu se înţeleg
Rusia şi NATO nu numai că nu ajung la o înţelegere privind scutul antirachetă, dar tonul Moscovei escaladează în ameninţări. NATO şi SUA încearcă mereu să calmeze şi să convingă că scutul antibalistic nu vizează Rusia.
Articol de Carmen Gavrilă, 08 Decembrie 2011, 13:49
O soluţie la disputa Rusia - NATO pe tema scutului antirachetă american, este scopul principal al întâlnirii de la Bruxelles dintre miniştrii de externe ai ţărilor din Alianţa Nord-Atlantică şi şeful diplomaţiei de la Moscova, pe fondul replicilor tot mai tăioase din cele două părţi, care au alimentat speculaţiile comentatorilor internaţionali cu privire la riscurile unei răciri accentuate ale relaţiilor.
Rusia şi NATO sunt din nou pe poziţii diferite, după ce toate presiunile Rusiei pentru a obţine asigurări legale privind scutul american antiracheta, care va deveni scut NATO, s-au lovit de un mesaj foarte clar şi ferm de la Washington: "Moscova nu va primi garanţii legale că scutul antibalistic nu este îndreptat împotriva ei”.
Reacţia rusă, după o serie de declaraţii ameninţătoare, s-a concretizat în decizia de a amplasa rachete Iskander la baza în regiunea Kaliningrad, adică la porţile Europei.
Preşedintele Dmitri Medvedev a ameninţat că Rusia nu se va opri aici dacă aliaţii nu răspund concret la sentimentul rus că ţara este ameninţată.
"Dacă situaţia va evolua în continuare împotriva intereselor Rusiei, ne rezervăm dreptul să suspendăm acţiunile de dezarmare şi de control asupra armelor.
"În plus, dată fiind legătura strânsă dintre armele ofensive şi cele defensive, pot apărea condiţii pentru retragerea noastră din tratatul START” a avertizat Dmitri Medvedev.
O ameninţare serioasă în condiţiile în care, tratatul START prevede limitarea ogivelor nucleare ale Rusiei si Statelor Unite de la 2200 la 1550 timp de 10 ani.
Războiul Rece rememorat
Declaraţiile din ultima vreme de la Moscova, l-au făcut pe secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen să adauge în legătură cu Rusia o nuanţă neobişnuit de dură pentru stilul său împăciuitor şi diplomatic.
"Sunt nevoit să spun că astfel de reacţii ale Rusiei ne aduc aminte de un tip de confruntare specifică unei epoci demult trecute şi ele sugerează o neînţelegere fundamentală a dimensiunii şi scopului sistemului nostru antirachetă” a declarat Anders Fogh Rasmussen.
Cert este că prăpastia dintre NATO şi Rusia s-a tot adâncit în ultima vreme, mai ales că aliaţii, după ani de aşteptare, s-au hotărât recent, cel puţin o parte dintre ei între care România, să pedepsească Rusia pentru decizia mai veche de a nu mai aplica Tratatul privind Forţele Convenţionale în Europa, care presupune, între altele, informarea reciprocă privind orice exerciţii militare sau mişcări de trupe şi armament.
România sancţionează Rusia
Ca şi alte ţări, România a decis să oprească temporar furnizarea de informaţii către Rusia şi nu mai acceptă inspecţii pe care Rusia le poate solicita, conform tratului CFE, iar măsurile echivalează cu un mesaj clar pentru Moscova, de vreme ce elemente ale scutului american antirachetă vor fi amplasate în ţara noastră.
Ministerul român de externe a explicat că, decizia este temporară, până ce Rusia se va hotărî să aplice din nou Tratatul privind Forţele Neconvenţionale în Europa.
Documentul reglementează cantitatea de armament convenţional din cinci categorii - tancuri de luptă, vehicule blindate, artilerie grea, avioane şi elicoptere de luptă - pe care o deţineau statele NATO şi cele membre ale Pactului de la Varşovia.
Explicând că se simte ameninţată de extinderea NATO, Rusia a suspendat la sfârşitul lui 2007, aplicarea Tratatului, deşi acţiunea de suspendare nu este prevăzută în document.
