"Rusia se năruie din interior"

Regiunea Daghestan din Caucazul de Nord a fost zguduită duminică seara de o serie de atacuri teroriste brutale. Bărbați înarmați au deschis focul într-o sinagogă din Derbent, i-au tăiat gâtul în mod macabru unui preot ortodox rus, părintele Nikolai, și au atacat lăcașe de cult evreiești și creștine din Mahacikala, cel mai mare oraș din Daghestan. În aceste crime brutale și-au pierdut viața cel puțin 15 oameni, inclusiv polițiști.

Reacția Kremlinului la aceste atentate teroriste a fost - destul de previzibil - de domeniul teoriilor conspirației, scrie The Telegraph. A circulat povestea că „forțe externe” au incitat la conflicte interetnice și interreligioase în Rusia.

Abulhakim Gadjiev, deputat în Duma Daghestanului, a acuzat explicit Ucraina și serviciile de spionaj din NATO de comiterea atacurilor.

Vehicularea acestor conspirații era perfect predictibilă, dar ele îndepărtează vina de vinovatul suprem: războiul brutal al lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei.

De când armata rusă a aplatizat capitala cecenă Groznîi în replică la atentatele cu bombă din 1999 din blocuri de apartamente din Moscova, Putin se recomandă drept conducătorul capabil să acționeze decisiv contra terorismului islamist.

Acest scenariu i-a întărit imaginea lui Putin ca fiind cel care a restabilit ordinea în Rusia după crima organizată și războaiele separatiste care au caracterizat tranziția anilor '90. Contractul social al lui Putin, care prevede renunțarea la libertatea individuală în schimbul securității, l-a menținut la putere chiar și când prețurile petrolului s-au prăbușit antrenând o recesiune economică.

În decursul ultimului an această trăsătură esențială a prestanței lui Putin s-a dezintegrat într-o manieră spectaculoasă. Acum exact 12 luni legiunea ultranaționalistă a lui Ievgheni Prigojin, Grupul Wagner, ocupa Rostov-pe-Don pentru a porni apoi într-un marș rapid spre Moscova.

Kremlinul a decapitat acea problemă negociind mai întâi un armistițiu cu Prigojin și apoi, aproape sigur, asasinându-l. Însă mai vechea amenințare a terorismului islamist nu a făcut altceva decât să-i ia locul lui Prigojin.

Statul Islamic-Provincia Khorasan (ISIS-K), care operează în Afganistan și Pakistan, a comis atacul din martie 2024 de la Crocus City Hall din Moscova, în care au murit 145 de oameni. Acum teroriștii din ramura ISIS din Caucazul de Nord, Wilayat Kavkaz, sunt cel mai probabil cei care au comis odioasele noi atacuri din Daghestan.

De ce a distrus războiul din Ucraina iluzia securității în Rusia?

Setea de control totalitar a lui Putin a distras FSB de la atribuțiile lui antiteroriste și i-a redus eficiența ca organ de securitate. După ce armata rusă a intrat în Ucraina în februarie 2022, FSB a devenit preocupat de administrarea unor „lagăre de filtrare” în care testează loialitatea ucrainenilor din teritoriile ocupate.

După înfrângerile umilitoare ale Rusiei de la Harkov și Herson la finalul lui 2022, Putin a însărcinat FSB cu intensificarea combaterii serviciilor străine de spionaj și a trădătorilor.

Varianta e confirmată și de o minoritate gălăgioasă de ruși care au deplâns redirecționarea atenției FSB-ului. După atentatul de la Crocus City jurnalistul rus Kirill Martinov a criticat dur FSB pentru că se ocupă de „extremiști LGBT” și ignoră avertismentele serviciilor de informații occidentale cum că un atac era iminent.

Un activist din opoziția rusă, Ivan Jdanov, a acuzat că obsesia FSB-ului pentru spionarea rușilor și pedepsirea dizidenților anti-război i-a distrus eficiența. Firește că presa rusă de stat a deviat atenția de la aceste critici și a direcționat furia populației spre Ucraina. Ceea ce i-a permis conducerii FSB să treacă cu bine de furtuna provocată de greșelile ei în lanț și să rămână intactă.

Abdicarea FSB de la atribuțiile sale a coincis cu agravarea nemulțumirilor în regiunile defavorizate ale Rusiei locuite de minorități etnice. Daghestanul a una dintre cele mai mari victime ale repartizării inegale a poverii războiului din Ucraina.

Până la începutul lui mai 2022 regiunea suferise în război pierderi mai mari decât oricare alta a Rusiei. Investigații independente au estimat la 130 numărul morților din Daghestan. Până în aprilie 2023 cifra se ridica deja la 806, iar familiile acestora nu prea reușeau să pună mâna pe compensațiile promise de Kremlin.

În Daghestan s-a înființat și „batalionul de voluntari” Caspi în care au fost mobilizați bărbați trecuți de 40 de ani, astfel că rata recrutării le-a depășit cu mult pe cele din Moscova și Sankt Petersburg. Iar rata accelerată a deceselor în luptă coincide și cu o criză economică regională tot mai gravă.

Dat fiind că e dominat de clanuri de oligarhi, bugetul Daghestanului e asigurat în proporție de 70% de subvenții de la Moscova. E cel mai mare astfel de procent înregistrat în vreo regiune a Rusiei.

Chiar dacă autoritățile din Daghestan pretind că luptele din Ucraina sunt benefice pentru viitorul Rusiei, mulți tineri disperați nu sunt de acord cu ele. Într-un clip viral din decembrie 2022 un bărbat din Daghestan care refuza mobilizarea spunea: „Noi nu avem nici măcar un prezent. Despre ce viitor vorbiți?”

După ce represiunea a redus la tăcere un protest anti-mobilizare din Daghestan cu vreo 2.000 de participanți, tentația violenței politice, radicalizării și terorismului a luat amploare.

După ultimele atacuri teroriste Kremlinul ar face bine să apeleze la introspecție. Dar în Rusia lui Putin introspecția e din păcate pasibilă de încarcerare sau moarte. Acolo eschivarea face legea. Însă cât își va mai putea permite?

Articol de Samuel Ramani (profesor de relații internaționale la Universitatea Oxford)

Traducere: Andrei Suba/RADOR RADIO ROMÂNIA.