Rusia încearcă "să redeseneze harta Europei"

Secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, a condamnat, miercuri, în termeni foarte categorici anexarea Cri de către Rusia, acuzând Moscova că a călcat în picioare legislaţia internaţională, "într-o încercare de redesena harta Europei".

Într-un discurs susţinut la Institutul Brookings din Washington, Rasmussen a spus că actuala criză din Ucraina reprezintă cea mai mare provocare pentru Alianţa Nord-Atlantică şi că obligă ţările NATO să crească cheltuielile pentru apărare.

Secretarul general al NATO, Anders Fog Rasmussen, spune că acţiunile Rusiei în Ucraina reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa securităţiii Europei de la războiul rece.

În discursul ţinut la Institutul Brookings din Washington D.C., Rasmussen a acuzat Rusia că încearcă să redeseneze harta Europei, încălcând legislaţia internaţională.

"Trăim într-o lume diferită de cea din urmă cu mai puţin de o lună. Agresiunea militară a Rusiei în Ucraina este o încălcare flagrantă a angajamentelor sale internaţionale şi o încălcare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei.

"Anexarea Crimeei printr-un aşa zis referendum ţinut sub ameninţarea armelor este ilegală şi ilegitimă şi subminează toate eforturile de a găsi o soluţie politică paşnică.

"Acesta este un apel la trezire pentru comunitatea euroatlantică, pentru NATO", a declarat Anders Fogh Rasmussen.

Rusia "va avea de suferit"

Anders Fogh Rasmussen spune că acţiunile Rusiei ameninţă nu doar securitatea Alianţei Nord-Atalntice şi a Ucrainei, ci şi a Rusiei care va avea de suferit consecinţe, dacă nu respectă regulile internaţionale. În plus, Moscova riscă şi o mai mare izolare.

Rasmussen a reamintit în acest sens că proiectele NATO-Rusia au fost suspendate, inclusiv cele legate de distrugerea armelor chimice din Siria.

Secretarul general NATO a enumerat şi măsurile luate de statele NATO până în prezent, inclusiv zboruri de supraveghere în România şi Polonia şi trimiterea de forţe suplimentare pentru misiuni de protecţie aeriană în Estonia, Lituania şi Letonia.

"Evoluţiile din Ucraina ne reamintesc clar că securitatea în Europa nu poate fi consideră drept indiscutabilă şi că nici Europa, nici America nu pot oferi singure o soluţie.

"De aceea, voi continua să le reamintesc statelor europene că trebuie să-şi intensifice contribuţia politică şi militară, să reziste în momente dificile şi să nu impună tăieri în bugetul apărării, să sporească aceste cheltuieli şi să lucreze împreună pentru a rezolva lacune în privinţa unor capabilităţi cheie, inclusiv de apărare antirachetă, apărare cibernetică şi misiuni comune de strângere de informaţii şi de recunoaştere", a declarat Anders Fogh Rasmussen.

Calendarul scutului anti-rachetă nu a fost modificat

Anders Fogh Rasmussen a răspuns şi la îngrijorările apărute recent în legătură cu posibilitatea ca scutul anti-rachetă din Europa să nu fie amplasat la timp.

El a spus că nu sunt schimbări la calendarul actual care prevede ca sistemul să fie operaţional în România în 2015 şi în Polonia în 2018.

Anders fog Rasmussen a dat asigurări şi că evoluţiile din Crimeea nu vor avea un impact asupra operaţiunilor din Afganistan.