Rusia impune taxe vamale produselor ucrainene, de la 1 ianuarie 2016

Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, a dus la bun sfârşit o formalitate legislativă, prin care va fi suspendat Acordul privind zona de liber-schimb a CSI în relaţiile ruso-ucrainene.

Măsura intervine în replică la intrarea în vigoare, la 1 ianuarie, a părţii economice a Acordului de Asociere dintre Ucraina şi UE, criticat sever la Moscova.

Votul din Duma de Stat coincide şi cu anunţul Administraţiei Barack Obama, care a decis impunerea de sancţiuni pentru încă 34 de indivizi şi entităţi din Rusia şi Ucraina, în cadrul eforturilor de a exercita presiuni asupra Moscovei pentru ingerinţele în criza ucraineană.

În practică, decizia Dumei de Stat, care oficializează hotărârea luată de preşedintele Putin, înseamnă că de la 1 ianuarie taxele vamale la produsele ucrainene vor creşte de la zero, în prezent, la în medie 6%.

Ucraina va pierde preferinţele comerciale prevăzute de Tratatul privind zona de comerţ liber a CSI şi va beneficia numai de statutul naţiunii celei mai favorizate, în conformitate cu prevederile OMC.

Kievul consideră aceste măsuri ilegale şi avertizează că va lua măsuri de răspuns, dar aceste obiecţii nu par să impresioneze Moscova.

Motivul invocat de Rusia este protecţia pieţei interne împotriva unor produse europene ce ar putea intra în Rusia sub formă de produse ucrainene, deci nesupuse taxelor vamale, ceea ce ar provoca economiei ruse, afirmă experţii de la Moscova, pierderi de ordinul a miliarde de dolari.

Trebuie spus aici că aplicarea părţii economice a Acordului de Asociere Ucraina-UE a fost deja amânată cu un an de zile şi mai mult chiar, pentru a soluţiona aceste probleme rezultate - se afirmă de la Moscova - din participarea simultană a Ucrainei la două zone de comerţ liber, cu standarde şi norme incompatibile sau cel puţin diferite.

Negocierile s-au încheiat fără rezultat, iar, după încheierea, la Bruxelles, a ultimei lor runde, eurocomisarul pentru comerţ, Cecilia Malmström, şi ministrul ucrainean de externe, Pavlo Klimkin, au declarat că alte negocieri cu Rusia nu vor mai avea loc.

Bruxelles-ul a acuzat de acest eşec Moscova şi inflexibilitatea poziţiei acesteia, acuzaţii pe care Rusia, desigur, le-a respins, atribuind răspunderea, la rândul său, Bruxelles-ului şi Kievului.

În esenţă, Moscova acuză refuzul celor doi parteneri de negocieri de a amenda Acordul de Asociere sau de a semna un document cu caracter obligatoriu care să ia în considerare interesele sale.

După cum a precizat preşedintele Putin, Rusia ar fi dorit o perioadă de tranziţie de 10 ani, în timp ce Bruxelles-ul şi Kievul s-au arătat gata să acorde maximum o perioadă de graţie de 18 luni şi numai pentru unul, două sau maximum trei sectoare.

Altă problemă - a spus Putin - este incompatibilitatea standardelor tehnice din Rusia şi UE, iar armonizarea acestor standarde la nivelul celor europene cerând din partea Rusiei ani de zile şi miliarde de dolari, ceea ce ar fi fost imposibil.

Putin a criticat sever poziţia doamnei Malmström, care a spus că el a pus capăt negocierilor cu fraza "game over", o poziţie neeuropeană şi intolerantă, a declarat liderul de la Kremlin.

Iar prim-vicepremierul rus, Igor Şuvalov, s-a exprimat şi mai dur, numind acuzaţiile la adresa Moscovei mincinoase şi cinice din partea UE şi a ameninţat chiar că va face publice toate informaţiile privind aceste negocieri trilaterale.
Totuşi, Putin nu a pus punct în această poveste, declarând că negocierile, din punctul de vedere al Rusiei, vor continua şi cele trei ţări se vor regăsi nu o dată la masa de discuţii, Moscova fiind gata să continue aceste discuţii atât cu Bruxelles-ul, cât şi cu Kievul.

Există o reacţie negativă deocamdată la nivelul comentariilor însă reacţiile concrete din partea entităţilor vizate - şi este vorba în primul rând de câteva bănci importante din Rusia - deocamdată nu au venit.

Din punctul de vedere al oficialităţilor de la Moscova, toate aceste sancţiuni impuse Rusiei sunt ilegale şi ilegitime şi contraproductive, dar - afirmă Kremlinul - Rusia nu va cere niciodată sau nu va negocia niciodată ridicarea acestora, întrucât decizia de a le impune nu a aparţinut Rusiei.

Practic, politica oficială promovată de Rusia este cea care aici se numeşte politica de substituire a importurilor, practic de înlocuire a mărfurilor de import cu produse autohtone, cu ceea ce este susţinut de companiile care vor beneficia de aceasta, inclusiv de companiile occidentale care s-au naturalizat în Rusia, dar care presupune numeroase probleme pe linie financiar-bancară, întrucât viaţa financiară rusă, băncile ruse, ca să spunem concret, au fost tăiate de la sursele de finanţare occidentale, iar cele orientale pe care ar fi putut miza, chinezeşti de pildă, profită de această situaţie şi nu se grăbesc să acorde Rusiei împrumuturi la condiţii avantajoase.

Pe de altă parte, Rusia a declarat că dispune de suficiente resurse pentru a face faţă situaţiei.