Rusia doreşte extinderea gazoductului Northstream

Petrolul şi gazele naturale îşi dovedesc din nou rolul bivalent de surse de energie, dar şi de arme strategice pentru diplomaţia rusă.

Aflat într-o vizită de două zile în Germania şi Olanda, preşedintele Vladimir Putin a girat încă o dată jocul încâlcit dus de compania Gazprom în Europa.

Documentele de intenţie semnate de concernul rus cu compania olandeză Gasunie pentru a aduce firul IV al Northstream în Olanda, dar şi cu concurenta acesteia, Royal Dutch Shell, pentru prospecţiuni în platoul continental arctic al Rusiei şi transportul gazelor de şist din Siberia se adaugă altor contracte încheiate sâmbătă, în Polonia, pentru dublarea principalei conducte terestre prin care Moscova trimite gazele spre Europa.

Cu ocazia scurtei vizite a preşedintelui Putin în Olanda, Gazpromul şi compania olandeză Gasunie au semnat o scrisoare de intenţie cu privire la extinderea gazoductului Northstream.

După cum a precizat şeful concernului rus, Alexei Miller, este vorba de cel de-al patrulea fir al acestui gazoduct, destinat transportului gazelor ruseşti spre Marea Britanie prin Marea Baltică, Germania, Olanda şi Marea Nordului.

Capacitatea acestei conducte ar urma să fie de 27,5 de miliarde de metri cubi pe an, în condiţiile în care piaţa britanică cea mai mare din Europa şi pe care Gazpromul încearcă de mulţi ani să se consolideze înregistrează în prezent un consum de 80 de miliarde.

Gazprom caută parterner

Pentru începerea lucrărilor, însă, a subliniat Miller, este necesară încheierea unui contract pe termen lung privind livrările pe piaţa britanică.

Deocamdată însă Gazpromul este în căutarea unui partener, întrucât concernul britanic BP pare interesant doar de participarea la construcţia părţii submarine, dar nu să şi cumpere gaze.

După semnarea scrisorii de intenţie cu Gasunie, şeful Gazpromului a declarat că în următoarele şase luni nu vor fi semnate niciun fel de acorduri juridice cu privire la firele III şi IV ale Northstream.

Ca urmare, în momentul de faţă nu se poate preciza nici data începerii lucrărilor la firul IV, nici cota de participare a companiei olandeze la acest proiect.

Gazoductul Northstream constă, în prezent, din două conducte paralele, cu o capacitate totală de 55 de miliarde de metri cubi, care unesc Rusia şi Germania pe sub Marea Baltică.

Prima a fost dată în exploatare în 2011, cea de-a doua anul trecut, costul proiectului fiind de 7,4 miliarde de euro. Firele III şi IV ale Northstream ar urma să aibă o capacitate identică de câte 27,5 miliarde de metri cubi pe an.

Marea Britanie şi Olanda, posibile pieţu pentru firul III al Northstream

Gazpromul, care exportă în prezent în Marea Britanie 8 miliarde de metri cubi, doreşte să mărească acest volum la 40 de miliarde, iar pe termen lung, poate lua în vizor şi Olanda, unde exportă sub 3 miliarde.

Teoretic, Marea Britanie şi Olanda ar putea deveni şi pieţe pentru firul III al Northstream, a cărui soartă deocamdată este neclară, întrucât Germania, principalul beneficiar al primelor două linii s-a arătat mai puţin interesat în creşterea importurilor din Rusia.

Deocamdată, potrivit mediilor de la Moscova, Gazpromul are în vedere pentru firul III Europa continentală, cel mai probabil, Europa de Vest.

Polonia vrea să reducă dependenţa energetică de Rusia

Pentru Europa de Est, concernul rus intenţionează să reanimeze într-o formă redusă proiectul gazoductului Yamal-Europa 2, de 15 miliarde de metri cubi pe an, ce ar urma să furnizeze gaze în Slovacia şi Ungaria, prin Polonia.

Proiectul, anunţat de preşedintele Putin săptămâna trecută, a provocat însă opoziţia guvernului polonez.

Oficialii de la Varşovia au reamintit că doresc să reducă dependenţa energetică de Rusia şi nu intenţionează să se implice în conflictul ruso-ucrainean, suspectând că noul gazoduct va fi folosit de Kremlin ca un instrument de presiune la adresa Ucrainei.

Ideea acestui gazoduct a fost lansată după ce Ucraina a anunţat că a început să cumpere gaze din Europa de Est, respectiv de la compania germană RWE, inversând în acest scop sensul de funcţionare al gazoductelor sale, reglate iniţial să transporte gazele dinspre este spre vest.

Preşedintele Gazpromului, Alexei Miller a numit această schemă "o escrocherie", concernul rus suspectând că este vorba, de fapt, de o buclă prin care în Ucraina se întorc gazele ruseşti exportate în Europa de Vest la preţuri însă mai mici decât cele cu care Gazpromul vinde gaze Ucrainei.

Ucraina a redus substanţial importurile din Rusia

Kiev-ul, care negociază de aproape patru ani cu Gazpromul reducerea preţului la gaze, a redus substanţial importurile din Rusia şi depune eforturi pentru a-şi asigura surse alternative.

Din acest punct de vedere, gazoductul Yamal-Europa 2, ce ar urma să fie lansat după finalizarea Southstream, ar urma să asigure independenţa totală a Rusiei de tranzitul prin Ucraina.

Sâmbătă, Gazpromul şi compania poloneză EuRoPol GAZ, în care Gazpromul deţine 51%, iar compania poloneză de stat PGNiG, 49%, au semnat un memorandum privind realizarea proiectului Yamal-Europa 2, urmând ca în termen de şase luni să fie pregătit studiul de fezabilitate.

Însă, afirmă unii experţi ruşi, este posibil ca în final, din motivele reamintite, guvernul polonez să nu-şi dea acordul pentru acest proiect.