Rusia cere garanţii privind scutul antirachetă

Reacţii imediate la semnarea acordului româno-american de amplasare a scutului antirachetă pe teritoriul României din partea conducerii Alianţei Nord-Atlantice, care salută acordul româno-american, considerat un pas important în asigurarea securităţii Europei.

Rusia cere din nou garanţii că acest dispozitiv de apărare nu va fi îndreptat împotriva forţelor sale nucleare şi deplânge, prin ministerul său de externe, lipsa progreselor din negocierile pe care le are pe această temă cu Statele Unite şi cu NATO.

Ministerul rus de externe a difuzat un comentariu în care subliniază că nu se impune elaborarea în cadrul Consiliului NATO-Rusia a unor decizii eficiente şi concrete privind concepţia şi arhitectura scutului antirachetă.

Comentariul subliniază, pe de altă parte, că amplasarea elementelor antirachetă în România şi anunţul privind desfăşurarea unui radar antirachetă în Turcia demonstrează că Statele Unite îşi realizează în mod rapid şi metodic planurile în domeniul antirachetă, pe fondul lipsei de progrese în dialogul Rusia-NATO şi Rusia-SUA pe această temă.

Statele Unite şi NATO au respins până în prezent cererea Rusiei privind garanţiile juridice, idee avansată de Moscova după ce NATO a respins iniţiativa preşedintelui Medvedev privind realizarea unui scut antirachetă sectorial NATO-Rusia, Alianţa invocând Tratatul de la Washington, ce interzice delegarea răspunderii pentru securitatea ţărilor membre către un stat nemembru.

Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a declarat, luni, că ideea americană a două sisteme separate al NATO şi Rusiei, care să acţioneze coordonat, reluată inclusiv de subsecretarul apărării Alexander Vershbow, aflat în aceste zile la Moscova, nu rezolvă problema.

Analiştii consideră că principala cauză este în continuare nivelul scăzut de încredere reciprocă între cele două părţi.

Reacţia Moscovei, previzibil negativă, dar exprimată în termeni moderaţi

Acordul nu a fost o surpriză pentru Moscova şi Rusia pare să fi înţeles că nu poate bloca desfăşurarea scutului, după cum a precizat de altfel şi ambasadorul rus la NATO, Dimitri Rogozin, reprezentantul preşedintelui Medvedev pe problema apărării antirachetă.

"Statele Unite au luat această decizie şi e puţin probabil ca până şi NATO să o poată influenţa. Pentru Federaţia Rusă este extrem de important să asigure în cazul acestor proiecte securitatea sa strategică. Noi nu putem supune riscurilor scutul nostru nuclear, care este garanţia suveranităţii noastre şi baza ce permite reducerea armamentelor strategice ofensive şi a forţelor convenţionale", a declarat Dimitri Rogozin.

"De aceea, va trebui să găsim o soluţie de compromis care, în linii mari, se află în direcţia creării unui soi de business comun, deoarece, dacă suntem înăuntrul acestui proces, el nu poate fi o ameninţare pentru noi. Dacă ei însă nu ne vor în interiorul lui, va exista din partea noastră un răspuns de natură tehnico-militară", a mai spus Dimitri Rogozin.

Pe de altă parte, după cum subliniază expertul militar Vladimir Evseev, citat miercuri de "Nezavisimaia Gazeta", baza din România nu ameninţă sub nicio formă potenţialul strategic nuclar al Rusiei, deoarece variantele rachetelor SM-3 ce vor fi amplasate la Deveselu nu pot intercepta rachetele balistice intercontinentale ruseşti