Rusia acceptă să coopereze la scutul antirachetă al NATO

Rusia a acceptat să coopereze la programul NATO de apărare împotriva atacurilor cu rachete balistice, a anunţat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen.

Acesta a subliniat că NATO şi Rusia nu constituie, una pentru cealaltă, o ameninţare.

Anders Fogh Rasmussen s-a declarat încântat de faptul că preşedintele Dmitri Medvedev a acceptat propunerea NATO de a colabora în privinţa scutului antirachetă, transmite AFP.

Potrivit BBC, preşedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, a salutat "resetarea" relaţiilor dintre NATO şi Rusia.

"Am convenit să cooperăm în domeniul apărării antirachetă. Ne-am transformat astfel o sursă de tensiune din trecut într-o sursă de cooperare", a declarat preşedintele american.

Preşedintele Dmitri Medvedev a confirmat sâmbătă la Lisabona că Rusia va coopera cu NATO în ce priveşte scutul antirachetă din Europa, subliniind că ţara sa are proiecte "ambiţioase" de cooperare cu Alianţa Nord-Atlantică, informează AFP.

"Avem planuri ambiţioase, vom coopera în toate direcţiile, inclusiv în ceea ce ce priveşte apărarea antirachetă europeană", a precizat preşedintele Medvedev, după discuţiile cu premierul italian Silvio Berlusconi.

NATO şi Rusia au avut sâmbătă, la Lisabona, primul lor summit după criza georgiană din 2008, consacrat consolidării cooperării lor privind apărarea antirachetă şi Afganistanul.

Cooperare "extinsă" cu Rusia

Într-o declaraţie de presă de la finalul reuniunii Alianţei Nord-Atlantice din capitala Portugaliei, preşedintele Traian Băsescu a apreciat că summit-ul şi-a atins obiectivele propuse şi a dovedit soliditatea Alianţei, care îşi consolidează şi reafirmă parteneriatul cu Uniunea Europeană.

Preşedintele Traian Băsescu a afirmat că, la Consiliul NATO-Rusia de la Lisabona, intervenţia sa a vizat securitatea României şi a statelor din vecinătate.

"Ceea ce spun acasă sau în alte împrejurări am spus şi avându-l pe preşedintele Medvedev în stânga mea, adică nevoia de soluţionare legală, din punct de vedere al dreptului internaţional, a problemei din Transnistria şi a situaţiei din Georgia.

"Cu afirmaţia clar făcută că declaraţiile de bune intenţii trebuie confirmate prin fapte", a afirmat Traian Băsescu.

Şeful statului român a subliniat însă că relaţia de cooperare cu Federaţia Rusă este mult mai largă şi nu se referă strict la Transnistria şi Georgia.

"Rusia este un partener cu care NATO şi implicit România poate lucra în proiecte de securitate care vizează lupta antiteroristă, lupta împotriva traficului de droguri şi fiinţe umane, lupta împotriva pirateriei în mare, deci sunt domenii în care Rusia cooperează foarte bine cu NATO, implicit cu România", a precizat preşedintele.

Traian Băsescu a arătat însă că la frontiera de est a României şi a NATO "există conflicte îngheţate, în care Rusia are o responsabilitate consistentă".

Preşedintele a susţinut că prin noul concept strategic al NATO, dar şi prin declaraţia politică adoptată, Alianţa Nord-Atlantică îşi asumă angajamentul pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova şi a Georgiei.

Retragerea NATO din Afganistan, "până în 2014"

NATO a aprobat anterior o strategie de retragere din Afganistan, care vizează transferul progresiv al responsabilităţii operaţiunilor de luptă către armata afgană până în 2014.

"Pentru a atinge acest obiectiv, este crucială misiunea de instruire a NATO", a mai spus secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.

Mai mulţi aliaţi şi parteneri ai NATO au fost, de asemenea, de acord să ofere mai mult personal de instruire forţelor de securitate afgane.

"Instructorii sunt biletul către tranziţie", a subliniat Anders Fogh Rasmussen.

Secretarul general al Alianţei a convenit cu preşedintele afgan asupra unui parteneriat pe termen lung, care va dura dincolo de misiunea NATO de luptă.