Rundă eşuată a negocierilor de pace israeliano-palestiniene

Cvartetul pentru Orientul Mijlociu a încercat luni seară fără succes la Washington să determine relansarea negocierilor de pace israeliano-palestiniene blocate în septembrie anul trecut.

Secretarul de Stat Hillary Clinton, şefa diplomaţiei Uniunii Europene, Catherine Ashton, Secretarul General ONU, Ban Ki-moon, şi ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, ar fi urmat să convină asupra unei declaraţii comune la încheierea unei cine de lucru.

Mediatorii de pace pentru Orientul Mijlociu nu au reuşit să anunţe nici un progres privind o relansare a negocierilor israeliano-palestiniene arătând că cele două părţi au încă mari diferenţe de abordare.

Primul argument al reuniunii Cvartetului pentru Orientul Mijlociu a fost acela de a încerca relansarea negocierilor de pace dintre israelieni şi palestinieni înainte ca aceştia din urmă să poată obţine desfăşurarea unui vot în Adunarea Generală ONU în luna septembrie, pentru recunoaşterea unui stat Palestina.

Temându-se că o asemenea mişcare ar diviza comunitatea internaţională într-un moment în mod special delicat în lumea arabă, Cvartetul pentru Orientul Mijlociu a încercat să stabilească termeni acceptabili ambelor părţi pentru reluarea negocierilor în cele cîteva săptămîni înaintea lunii septembrie.

SUA încearcă să convingă ambele părţi că este în interesul lor să înceapă rapid negocierile.

"Pledăm cu putere pentru revenirea la negocieri, pentru că o rezoluţie, o declaraţie, o aserţiune, nu constituie un acord. Iar calea către două state care să existe alături în pace şi securitate este cea a negocierilor directe.

"Şi cu cât mai curând părţile se întorc la ele, cu atât mai curând poate apărea un rezultat pentru care mulţi am lucrat mult timp", a arătat Secretarul de Stat Hilary Clinton într-o conferinţă de presă comună cu şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton.

Ideea este de a reveni la negocierile directe în cadrul expus de preşedintele Obama în discursul din 19 mai în care vorbea despre relansarea lor de la liniile de demarcaţie teritorială dinainte de războiul din 1967, ca punct de pornire al unor schimburi de teritorii care să ţină seama de demografie şi de problemele securităţii.

Administraţia americană are în faţă, însă, o dublă provocare.

Una este aceea de a reuşi un consens autentic între membrii Cvartetului asupra unei declaraţii care să poată vorbi despre un proces de negociere semnificativ între israelieni şi palestinieni.

Planul "iceberg"

Analiştii spun că, în eventualitatea chiar, în care cvartetul ar reuşi să convină asupra unui text comun, există, apoi, incertitudinea dacă ce vor spune cei patru – SUA, Uniunea Europeană, ONU şi Rusia – va fi de ajuns pentru a-i convinge pe palestinieni să nu ceară un vot al Adunării Generale a Naţiunilor Unite.

Unii analişti cred că, dat fiind că ambele părţi, atât cea palestiniană cât şi cea israeliană, spun că doresc să revină la masa negocierilor, găsirea unui limbaj comun pe care să îl accepta, se poate dovedi, de fapt, partea uşoară a acţiunii Cvartetului.

Întrebarea reală ar fi dacă există vreo cale de a conduce spre negocieri serioase şi substanţiale.

"Începi să intri în zona periculoasă atunci când ridici, încă o dată aşteptările, chiar dacă şansele ca ceva real şi substanţial să se întâmple, nu există “, spune analistul Aaron David Miller de la Institutul think tank Woodrow Wilson.

David Aaron Miller, care a consiliat şase secretari de stat în ceea ce priveşte procesul de pace pentru Orientul Mijlociu, spune că cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla acum ar fi încă o ceremonie de înalt profil, ca cea de anul trecut, în care preşedintele SUA îi aduce împreună pe liderii israelian şi palestinian pe scena publică pentru a relansa negocierile.

“Este tipul de spectacol pe care l-am văzut de 6-7 ori în ultimul deceniu şi care a eşuat câteva săptămâni sau chiar zile, mai târziu”, a spus David Aaron Miller.

Analistul consideră că cea mai bună opţiune ar fi aşa numitul plan "iceberg", prin care foarte puţin din procesul de pace potenţial relansat, ar fi vizibil.

Adică negocieri discrete între cele două părţi, cu sprijin american.

Problema ar fi, însă, că un asemenea plan - prin care 6 luni de zile nici una dintre părţi nu se va năpusti la microfon – este improbabil să-i convingă pe palestinieni să renunţe la votul din septembrie.

SUA încearcă să convingă ambele părţi că este în interesul lor să înceapă rapid negocierile.

După o întâlnire miercurea trecută cu oficiali americani la Departamentul de Stat, negociatorul palestinian Saeb Erekat a spus că nu se aşteaptă ca reuniunea de luni seara să "reinventeze roata"

Ulterior, Victoria Nuland a reafirmat poziţia administraţiei americane.

“Credem că a merge la Naţiunile Unite nu va fi de ajutor. Aceasta nu va realiza o pace durabilă.

"Calea dreaptă a acţiunii este ca părţile să revină la masa negocierilor, folosind cadrul expus de preşedintele Obama la 19 mai", a declarat Victoria Nuland.