Românii din Ungaria, afectaţi de „etno-business”

Secretarul de stat în ministerul de externe român, Bogdan Aurescu, a avut o întâlnire, la Bucureşti, cu subsecretarul de stat maghiar Latorcai Csaba, responsabil pentru relaţiile cu minorităţile în Ministerul Administraţiei şi Justiţiei de la Budapesta, în care a amintit că încă nu a crescut numãrul de angajaţi în secţiile de limbă română din radioul şi televiziunea maghiarã şi nici nu a fost încă amplasată în localitatea ungară Jula statuia mitropolitului Andrei Şaguna, aşa cum se convenise.

„Etno-business”

Bogdan Aurescu a salutat modificările la Legea naţionalităţilor, arătând că acestea ar
putea contribui la reducerea fenomenului de etno-business, testul real al eficacităţii acestora urmând să aibă loc la viitoarele alegeri locale din 2014.

În legea ungară a naţionalităţilor există prevederi pentru reducerea aşa-numitului fenomen de “etno-business” care, potrivit estimărilor autorităţilor române, a afectat destul de mult comunitatea românească din Ungaria.

Fenomenul constă în aceea că unii cetăţeni ungari se declară români fără ca ei să aparţină de fapt, nici etnic nici cultural, minorităţii române din Ungaria.

“Există astfel de situaţii în diverse zone ale Ungariei, inclusiv în Budapesta, când au fost constituite autoguvernãri formate din persoane care nu sunt de fapt etnici români, miza fiind, evident, aici, fondurile pe care aceste autoguvernări le primesc, care sunt de fapt instituţii publice finanţate din bugetul de stat - .

Este important ca aceste autoguvernări sã fie constituite doar din persoane care aparţin minorităţii române.

Evident că faptul că în autoguvernãrile locale sunt persoane care nu aparţin minorităţii române se răsfrânge şi asupra modului în care se constituie conducerea autoguvernãrii pe ţarã a românilor din Ungaria” a declarat secretarul de stat pentru afaceri europene, Bogdan Aurescu.

El a explicat că astfel există posibilitatea ca persoanele care conduc autoguvernările locale să nu fie reprezentative pentru minoritatea românească şi deci nici pentru obiectul declarat de păstrare şi dezvoltare a identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a minorităţii române în Ungaria.

Reprezentarea în Parlamentul ungar

Un alt subiect mereu în discuţie între România şi Ungaria este chestiunea reprezentării
parlamentare a minorităţii române.

În Ungaria există o nouă prevedere legală potrivit căreia ar fi posibilă reprezentarea parlamentară în măsura în care o minoritate în anumite condiţii reuşeşte să acorde un număr de voturi suficient de mare reprezentantului său. minorităţi.

Dar în acest moment numărul de români din Ungaria nu este destul de mare încât să poată fi obţinut un loc de deputat cu drepturi depline.

"Din punctul nostru de vedere, în acest moment, această posibilitate este destul de redusă, legea respectivă menţionând faptul că, în cazul în care minoritatea nu obţine un număr suficient de mare de voturi, reprezentarea ei este asiguratã de un reprezentant care apare ca un purtător de cuvânt, fără sã aibă drept de vot. Din punctul nostru de vedere este necesar ca acest reprezentant al minorităţii să aibă drept de vot", a spus Bogdan Aurescu.

Sub-secretarul de stat Latorcai Csaba a indicat că sunt încă în discuţie, în Ungaria,
competenţele, printre care şi dreptul de vot, pe care le va avea „purtătorul de cuvânt” din
Parlamentul ungar al minorităţii care nu reuşeşte să obţină un număr suficient de voturi pentru a avea un deputat.

Români la radio şi TV

Ar mai fi şi problema numărului de angajaţi ai redacţiilor în limba română din secţiile de
radio şi televiziune din Ungaria.

Conform protocolului din 2009 semnat în cadrul comitetului româno-ungar, la punctul privind colaborarea în domeniul minorităţilor, ar fi trebuit ca partea ungară să angajeze un număr suplimentar de persoane pentru aceste secţii.

"În contextul recent adoptatei Legi a presei din Ungaria, secţiile de radio şi de televiziune în limba română, ca şi în limbile altor minorităţi au fost comasate şi a avut loc de fapt o reducere a personalului, a atras atenţia secretarul de stat în Ministerul de Externe, Bogdan Aurescu.

În ceea ce priveşte preluarea instituţiilor de învăţământ de către autoguvernările minoritare, partea română a arătat că impactul unui astfel de proces trebuie evaluat din perspectiva necesităţii de a asigura un proces educaţional de calitate.

Bogdan Aurescu a mai menţionat şi necesitatea punerii în aplicare a deciziilor anterioare ale şedinţelor comune de guvern privind, printre altele, itinerariul cultural al
românilor din Budapesta şi amplasarea statuii mitropolitului Andrei Şaguna la Jula.

Biserică ortodoxă la Budapesta

În schimb, pentru autorităţile române, spune Bogdan Aurescu, sunt evolutii pozitive în ce
priveşte episcopia ortodoxă română care, în baza legii cultelor din Ungaria, a fost recunoscută.

În plus, e posibil ca pe viitor românii să aibă o biserică la Budapesta.

Bogdan Aurescu a menţionat că există o promisiune făcută de primarul Budapestei de a oferi un spaţiu pe ca să fie construită o biserică ortodoxă.

Întâlnirea lui Bogdan Aurescu cu sub-secretarul de stat Latorcai Csaba, a avut loc în contextul modificărilor legislative din Ungaria, de la sfârşitul anului 2011, cu implicaţii
asupra situaţiei minorităţilor naţionale, deci şi asupra românilor, din această ţară.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a arătat că este important ca modificările aduse la legislaţia ungară să contribuie în mod real la îmbunătăţirea situaţiei comunităţii româneşti.

Latorcai Csaba a declarat că obiectivul modificărilor legislative este de a elimina problemele reclamate de reprezentanţii minorităţilor de-a lungul timpului şi a dat ca exemple schimbările în sistemul de alegere a conducerii autoguvernărilor, preluarea administrării instituţiilor de învăţământ la nivel central şi posibilitatea ca acestea să fie gestionate de către autoguvernările minoritare sau de Biserică .

Bogdan Aurescu a mai declarat că partea română doreşte organizarea, cât mai rapidă, a unei noi reuniuni a celei de-a opta sesiuni a Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în domeniul minorităţilor şi pentru finalizarea şi semnarea Protocolului acestuia.