Românii de la Bologna față în fată cu autoritatile de la Bucuresti

Aproximativ 200 de români din nordul Italiei au răspuns invitației venite din partea Consulatului României de la Bologna de a participa la o discuție deschisă cu o delegatie de oficiali de la București.

Până la 7 martie, în Italia se află în vizită de lucru o delegație formată din ministrul delegat pentru relația cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, consilierul Președintelui României pentru Relația cu Românii din afara Granițelor, Sandra Pralong, președintele Autorității Electorale Permanente a României, Ana Maria Pătru, senatorii Viorel Badea si Mariana Câmpeanu din Comisia românilor de pretutindeni si deputații Aurelian Mihai și Mircea Lubanovici din Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.

După mai multe discuții cu autoritățile de la Roma și Bologna, membrii delegației au avut o întâlnire aseară cu reprezentanți ai mediului asociativ, clerului și mass-media de limba română din Italia, urmând ca o intalnire asemanatoare sa aiba loc la Roma vineri seara. La întâlnirea de la Bologna, pe lângă consulul general Eugen Șerbænescu a fost prezent și ambasadorul României in Italia, Dana Constantinescu.

"O întâlnire foarte interesantă. Mă bucur că peste 150 de români au venit aici la întâlnirea de la Bologna, oameni din toate provinciile care apartin de Consulatul general. Au venit din Emilia Romagna, din Marche. Este foarte important ca dialogul intre statul român, instituțiile statului român să fie direct și deschis și mai ales transparent. Eu consider că a fost un dialog util atât pentru noi, cât și pentru cetățenii români și reprezentanții mediului asociativ care s-au prezentat în această seară la Bologna. Am discutat despre problemele Diasporei românești din Italia, probleme diverse, am discutat despre noile modalități de vot împreună cu colegii noștri de la Autoritatea electorală și am incercat sa dam cat mai multe răspunsuri românilor prezenti la aceasta întâlnire" a declarat pentru Radio România Actualități ministrul delegat, Dan Stoenescu.
În afară de proiectele culturale pe care Departamentul cu relatiile românilor de pretutindeni urmărește să le implementeze, oficialul de la București a precizat că vor mai exista și alte programe de susținere a românilor care vor să revină acasă: "Instituțiile statului român au obligația sa răspundă cererilor romanilor din strainatate si desigur romanii din strainatate sunt interesați nu numai de menținerea limbii, culturii și civilizației romãnești în străinătate, de menținerea identității naționale; românii din străinătate sunt interesați de oportunitățile pe care România le poate oferi pentru ca ei să se întoarcă acasă, desigur dacă o doresc. Si vor fi lansate mai multe astfel de programe. Noi lucrăm transversal cu mai multe ministere: cu Ministerul Economiei, cu Ministerul fondurilor europene, cu Ministerul Agriculturii si vom găsi soluții pentru românii care dacă vor dori să se întoarce acasă să o facă" a mai completat Dan Stoenescu.

" Înseamnă că au nevoie de acest dialog ... "

Pentru consilierul Președintelui României pentru Relația cu Românii din afara Granițelor, Sandra Pralong întâlnirea a fost la fel de importantă cu atât mai mult cu cât oficialul de la București a apreciat foarte mult efortul românilor de a veni de la distanțe de sute de km distanțe pentru această întâlnire. "M-am bucurat că au fost atât de numeroși; m-am bucurat că sunt foarte activi, că au multă dorință de implicare și au ridicat foarte multe probleme" a declarat pentru RRA la final consilierul Presedintelui, Sandra Pralong. " Înseamnă că ei au nevoie de acest dialog și asta mă determină și pe mine, și cu siguranță și pe colegii mei să fim mai vizibili și să venim mai des să-i ascultăm. Pe de altă parte înseamnă că ei au totuși încredere în faptul că există soluții pe care statul e in măsura să le aducă" a constatat oficialul de la București.
"Avem dorința de a intermedia între instituțiile statului și de a urmări rezolvarea problemelor pe care ei le ridică atâta timp cât nu sunt probleme punctuale, ci sistemice; nu putem ajuta o persoană în particular, dar putem să ne asigurăm că problemele ridicate dacă sunt comune unui grup ele își vor gæsi rezolvarea" a mai spus Sandra Pralong, amintind ca Administrația prezidențială "nu are pârgâi executive și nu are resurse, acestea sunt la Guvern".

Teama de lipsa de informații

La rândul lor, românii din nordul Italiei au fost multumiti și încântați de prezența - în fata lor - unei delegatii atat de numeroase.
"Extraordinară. Niciodată nu am vazut atat de multe autoritati de la nivelul cel mai înalt să fie prezente și sæ urmareasă multe probleme pe care românii le-au ridicat: probleme de muncă, de asistențæ socială și mai ales mi-a plăcut foarte mult că s-a dezbătut situația copiilor din Italia: copiii care trebuie să învețe limba italiană, dar trebuie să nu-și uite limba română" constată la finalul întâlnirii Ioan Boldijar din Casalecchio di Reno, din 2006 în Italia.
Președintele Asociației "Dacii" Aurelia Ceromila din Arezzo - Toscana a participat din "curiozitate" si consideră "votul prin corespondenta greșit, ...deoarece informația lipseste și o sa voteze nu un sfert, nu 10%, ci 3% dintre români. Informația o să lipsească, deoarece oamenii nu știu unde să se înscrie, când să se înscrie, cum să se înscrie".