România va cere la summit-ul NATO "consolidarea flancului estic"

Summit-ul NATO începe astăzi, la Newport, în Marea Britanie, în condiţiile în care crize de securitate au nevoie de răspunsul ferm al aliaţilor.

Întâlnirea este considerată una dintre cele mai importante din istoria Alianţei.

Liderii celor 28 de state membre vor trebui să ia decizii în două chestiuni importante: conflictul din Ucraina şi acţiunile extremiştilor din organizaţia Statul Islamic în Siria şi Irak.

În primul rând, NATO va trebui să definească o nouă strategie faţă de Rusia, pe care o consideră responsabilă de agravarea crizei separatiste ucrainene.

România va fi reprezentată de preşedintele Traian Băsescu.

Din delegaţia oficială mai fac parte ministrul apărării, Mircea Duşa, şi cel de externe, Titus Corlăţean.

Acţiunile Rusiei în Ucraina, "iraţionale"

Şeful statului a spus că România va cere consolidarea flancului estic, nu doar cel nord-estic, şi că ţara noastră îşi poate asuma noi responsabilităţi, precum programul de apărare cibernetică.

România a aprobat prezenţa, prin rotaţie, a unor aeronave de luptă NATO pe teritoriul ei.

Este vorba despre avioane de luptă care fac parte din sistemul integrat de apărare al NATO.

Acestea, alături de avioane româneşti, vor întreprinde acţiuni de poliţie aeriană.

"Pe teritoriul ţării vor putea staţiona şi 200 de militari, piloţi, mecanici, personal de întreţinere a aeronavelor", a spus Traian Băsescu.

România s-a oferit să coordoneze proiectul fondului NATO de sprijin pentru Ucraina în domeniul apărării cibernetice.

În ce priveşte restul obiectivelor României la summit-ul NATO, Traian Băsescu a precizat că ele sunt generate de situaţia din Ucraina şi de acţiunile Rusiei, acţiuni calificate de Traian Băsescu drept iraţionale.

La summit-ul NATO, România va cere şi consolidarea flancului estic al Alianţei, nu doar cel nord-estic.

"Asta înseamnă şi introducerea României în sistemele permanente de alertă şi de capabilităţi de reacţie. În acelaşi timp, noi solicităm creşterea nivelului de interoperabilitate a forţelor armate ale României cu forţele armate ale altor state membre NATO" a mai spus Traian Băsescu.

Preşedintele a precizat că e vorba de toate forţele cu accent pe cele navale, pentru că în Marea Neagră forţele navele ruse îngrijorează România.

De asemenea, preşedintele a precizat că unul dintre obiective este legat de introducerea Republicii Moldova pe lista ţărilor care vor beneficia de consolidare a capacităţilor de apărare.

De altfel, în premieră la summit-ul de anul acesta va participa şi un reprezentant al Chişinăului, ministrul apărării, Valeriu Troenco.

Securitatea Mării Negre, pe agenda României la summit

La rândul său, ministrul de externe, Titus Corlăţean, consideră că aliaţii trebuie să îşi păstreze o poziţie comună fermă în relaţia cu Rusia, pentru ca dialogul să revină în parametrii fireşti.

El spus că aşteptările României la summit-ul NATO sunt legate în special de deciziile privind securitatea Mării Negre.

"Reasigurarea aliaţilor din flancul estic al NATO, mă refer la România, dar şi la Polonia şi statele baltice, respectiv redeplasarea unor capacităţi ale Alianţei Nord-Atlantice, capacităţi militare pe teritoriul statelor noastre, pentru a ne confirma, a ne consolida încrederea în mecanismul de securitate colectivă pe care Alianţa îl oferă statelor membre", a spus Titus Corlăţean.