România va absorbi 80% din fondurile UE "până-n 2015"

România îşi propune ca în 2015, la sfârşitul perioadei în care pot fi absorbite fondurile europene corespunzătoare perioadei 2007-2013, să aibă o rată de absorbţie de 80%.

Afirmaţia aparţine ministrului fondurilor europene, Eugen Teodorovici, şi a fost făcută în Comisia pentru dezvoltare regională a Parlamentului European.

El a dat asigurări că suma de 2,8 miliarde de euro corespunzătoare acestui an va fi absorbită, dar a avertizat că riscul cel mai mare de dezangajare de fonduri va fi anul viitor.

Acordurile de parteneriat pentru utilizarea fondurilor europene sunt trimise sub forma variantelor de lucru de către fiecare stat membru Comisiei Europene, după care, împreună cu experţii europeni, se ajunge la o formă finală, pe baza căreia se vor derula proiectele cu finanţare europeană.

Procedura face parte din reforma Politicii de coeziune, care îşi propune creşterea eficienţei şi coerenţei la nivel comunitar a utilizării fondurilor europene.

Ministrul Eugen Teodorovici a discutat la Bruxelles cu parlamentarii din Comisia de dezvoltare regională şi cu reprezentanţi ai executivului comunitar.

"Au mai fost discuţii cu toţi colegii de la Comisia Europeană vizavi de comentariile pe care dânşii le-au mai făcut faţă de această aproape finală formă a documentului.

"Mai sunt unele chestiuni pe care le vom clarifica în aceste zile până duminică, astfel încât săptămâna viitoare să putem discuta în guvern acest document şi vinerea viitoare să-l trimitem Comisiei Europene în mod formal", a declarat Eugen Teodorovici.

"Programele operaţionale au fost puse şi ele pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, cele şase programe operaţionale, astfel încât să putem începe dialogul formal în România şi, desigur, cei de la Comisie la fel, şi dânşii l-au primit, astfel încât într-o marjă de timp cât mai apropiat să putem trimite Comisiei Europene şi aceste documente într-un mod formal", a mai adăugat Eugen Teodorovici.

Banii pierduţi în anii trecuţi, "recuperaţi"

Vor fi şi schimbări de abordare în gestionarea fondurilor europene şi se va încerca recuperarea măcar parţială a banilor şi timpului pierdut în anii trecuţi.

"Am discutat, desigur, la fel de acord de parteneriat, de stadiul la care ne aflăm noi şi asupra modului în care putem să lansăm chiar în acest an sub un nou format, să spunem, sub o nouă gândire toate aceste lansări de proiecte pentru aşa-numitul POS DRU, în sensul de a lansa sistemul de vouchere pe care sper să îl finalizăm acum în martie şi în aprilie, să lansăm un astfel de call pentru proiecte, sistemul de vouchere, sistemul de costuri unitare, pe care Comisia de ani de zile l-a tot recoamndat, dar din păcate în România nu s-a implementat, ceea ce va duce clar la o simplificare a vieţii beneficiarului", a declarat Eugen Teodorovici.

"Cred că sunt cel puţin două soluţii pentru a începe din acest an implementarea pe proiecte, fie că sunt ele dedicate sau finanţate din Fondul Social European, fie din Fondul European de Dezvoltare Regională, şi anume că proiectele depuse, aprobate, dar fără finanţare sub actualul cadru financiar, pot să înceapă, la asta ne gândim, şi să fie finanţate din următorul cadru financiar şi mai ales cea de a doua soluţie, cea legată de acele entităţi publice care deja şi-au prevăzut în bugetele proprii, şi nu numai publice şi private, mergem pe o idee în ambele zone, care au avut finanţări, au planificate anul acesta finanţări din bugetele proprii pentru a derula anumite proiecte.

"Dacă la final de an, după aprobarea programului operaţional de comisie, regula a fost respectată în ceea ce priveşte achiziţia publică, impactul de mediu şi nu numai, să venim să rambursăm acele cheltuieli făcute de acel beneficiar, desigur, dacă proiectul corespunde cerinţelor puse de noi în programul operaţional respectiv. Asta este un mecanism care va duce la o absorbţie pentru România încă din primul an al mutării perioadei de programare", a mai spus ministrul fondurilor europene.

La finalul schimbului de opinii cu eurodeputaţii, Eugen Teodorovici a spus că doreşte să convingă Bruxelles-ul că România ştie foarte bine ce are de făcut, că poate să trimită documente de calitate şi că poate avea o abordare pragmatică de care mulţi se îndoiau până acum.