România şi Germania "aliate pe pieţe din afara UE"
Bucureştiul si Berlinul au convenit din punct de vedere politic să colaboreze economic in proiecte comune regionale dar şi pe pieţe din afara UE, a anunţat ministrul de externe Cristian Diaconescu.
Articol de Carmen Gavrilă, 17 Aprilie 2012, 15:31
Germania se află într-un proces de extindere a influenţei economice şi politice nu doar în Europa, în special în regiunea centrală şi estică dar şi pe pieţe din afara UE.
La Berlin, miniştrii de externe român şi german au stabilit, din punct de vedere politic, ca cele două ţări să colaboreze într-o serie de proiecte comune, iar domeniile economice vor fi stabilite ulterior, potrivit ministrului român de externe, Cristian Diaconescu.
În prezent, Germania este una dintre ţările cu cea mai puternică prezenţă pe piaţa românească.
Germania – prima în România
Între Bucureşti şi Berlin există două acorduri importante care facilitează schimburile economice şi investiţiile.
Este vorba despre un Acord privind garantarea reciprocă a investiţiilor, semnat în aprilie 1996 şi intrat în vigoare în 1998 şi o Convenţie pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitul pe venit şi capital, semnată la Berlin, aplicată din 2004.
Există şi un Consiliu de Cooperare economică româno-german, ale cărui lucrări se desfăşoară în cadrul a 9 grupe de lucru: energie, cooperare industrială şi investiţii, comerţ, agricultură, turism, comunicaţii şi IT, finanţe-bănci, legislaţie-fiscalitate.
Germania ocupă primul loc în top-ul principalilor partenerilor comerciali ai României.
La 30 aprilie 2011, volumul total al schimburilor bilaterale cu Germania a atins 5,25 miliarde euro, înregistrând o creştere de 27,6% faţă de 2010.
Volumul exportului românesc a ajuns la valoarea de 2,58 miliarde de euro, iar importul a atins 2,66 miliarde de euro.
La 28 februarie 2011, numărul societăţilor cu capital german din România era de 17.421 (locul 2, după Italia), cu un volum total al capitalului subscris în valoare de 3,24 miliarde euro (locul 3 după Olanda şi Austria).
Domenii de interes pentru germani
Investitorii germani s-au orientat cu precădere spre sectorul industrial (59,4%), servicii profesionale (16%), comerţ cu ridicata (11,3%), comerţ cu amănuntul (5,8%), construcţii (4%), turism şi transporturi (1,7%).
Potrivit MAE român, printre cei mai importanţi investitori germani direcţi în sectorul industrial din România sunt producătorii de componente auto Draxlmaier, INA Schaeffler, ThyssenKrupp, Leoni Wiring Systems ( cca. 8000 de angajaţi în România în 4 locaţii – Arad, Bistrita, Mioveni şi Piteşti ), Continental, KG Wintershall, E.ON AG, Allianz, Leoni, Praktiker, RWE (RRR-Remmert Recycling), companii care au creat zeci de mii de locuri de muncă în zonele în care au deschis afaceri.
Germania ne vrea în Schengen
Germania rămâne un susţinator consecvent al aderării României la Spaţiul Schengen în acest an, a declarat ministrul afacerilor externe, Cristian Diaconescu, aflat într-o vizită oficială la Berlin, în contextul celor 20 de ani de la semnarea Tratatului pentru cooperare prietenească şi parteneriat european de către România şi Germania.
Susţinerea germană însă este strâns legată de reforma în justiţie. „În plan bilateral noi sprijinim România pe drumul spre Spaţiul Schengen.
"De aceea, împreună cu partenerii din UE am înaintat o propunere de compromis care prevede o aderare treptată, o deschidere treptată a Spaţiului Schengen.
"Din punctul nostru de vedere trebuie să fie luată o decizie în septembrie.
"Până atunci, Comisia Europeană va mai edita un raport privind progresele Bulgariei şi României în ceea ce priveşte deficitele, în ceea ce priveşte statul de drept, şi aici propriile eforturi sunt importante”, a declarat ministrul german de externe Guido Westerwelle.
Justiţia condiţionează decizia politică
Ministrul Cristian Diaconescu a dat asigurări că România se concentrează pe finalizarea atât a dialogului politic, cât şi pe luarea măsurilor necesare pentru îndeplinirea tuturor criteriilor.
“Am înţeles că o decizie politică corespunzătoare va ţine seama inclusiv de valorile privind funcţionarea sistemului judiciar al statului de drept pe Mecanismul de Control şi Verificare şi din acest punct de vedere dorim ca atât până în iunie, la Consiliul european, cât şi până în septembrie toate aceste aşteptări să fie complinite”, a precizat ministrul Cristian Diaconescu.
El a precizat că, aşa cum rezultă dintr-o evaluare preliminară a monitorizării făcute de experţii Comisiei Europene, în sistemul judicar românesc măsurile de reformă şi modernizare sunt ireversibile.
