România se pregăteşte să cheltuie banii europeni

Documentul realizat de ministerul condus de Leonard Orban şi adoptat de guvern, conţine liniile de orientare româneşti pentru viitoarea programare a fondurilor europene destinate dezvoltării.

Această programare ţine cont de ţintele UE de dezvoltare aşa numită „inteligentă”, durabilă şi incluzivă.

Memorandumul cuprinde şi precizări pentru organizarea şi funcţionarea cadrului de consultare în parteneriat cu diverşi actori interni.

În urma acestor consultări vor fi pue la punct documentele de programare naţionale ale României pentru perioada bugetară a UE 2014-2020.

Pregătiri din timp

În repetate rânduri, ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, a insistat că România trebuie să fie gata din timp, pentru accesarea fondurilor care ne vor reveni din viitorul buget al UE, că trebuie să avem mari proiecte şi programe deja pregătite, şi mai ales să avem gata documentele de programare naţională şi metodologia necesare pentru accesarea fondurilor, de vreme ce vor exista condiţionalităţi suplimentare dure pentru primirea şi cheltuirea fondurilor de la UE.

În memorandumul adoptat de guvern, orientările metodologice descriu principalele elemente ale diverselor tipuri de documente programatice care urmează să fie elaborare dar şi etapele procesului de programare.

Cine se consultă pentru fonduri europene

Conform memorandumului, la consultări vor participa, în parteneriat, reprezentanţi ai autorităţilor competente naţionale, regionale, locale, organizaţii ale societăţii civile, parteneri economici şi sociali, inclusiv din domeniul protecţiei mediului sau cu responsabilităţi pentru promovarea egalităţii şi nediscriminării.

Consultările vor avea loc în cadrul unor parteneriate la nivel naţional şi regional, respectiv, Comitetul Interinstituţional pentru elaborarea acordului de parteneriat (CIAP) şi 12 comitete consultative organizate ca secţiuni ale CIAP.

Comitete pe domenii

Din cele 12 comitete consultative, 10 sunt comitete tematice pentru următoarele domenii: transporturi, mediu şi schimbări climatice, competitivitate şi eficienţă energetică, comunicaţii şi IT, educaţie, ocuparea forţei de muncă, incluziune socială şi servicii sociale, servicii de sănătate, turism, cultură şi patrimoniul cultural, dezvoltare rurală, agricultură şi pescuit, administraţie şi bună guvernanţă.

Alte două sunt comitete pentru dezvoltarea regională.

Ministerul afacerilor europene coordonează procesul prin care sunt elaborate documentele de programare ale României pentru perioada bugetară europeană 2014-2020, pentru că instituţia este coordonator naţional în administrarea fondurilor europene, conform unei hotărâri de guvern din 2008.

Etapele bugetului UE

În prezent, negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene pentru 2014-2020 sunt în curs la Consiliului UE şi Parlamentului European.

Potrivit ministerului român al afacerilor europene, cadrul financiar multianual 2014-2020 va fi aprobat, cel mai probabil, la începutul anului 2013.

După această etapă, se va trece la aprobarea pachetului legislativ pentru politica de coeziune şi pentru celelalte politici europene.

Comisia Europeană va adopta Cadrul Strategic Comun, document în care se vor regăsi aşa numitele „acţiuni-cheie” de utilizare a fondurilor comunitare pentru atingerea obiectivelor UE.

Acelaşi Cadru Strategic Comun este cel în funcţie de care fiecare stat membru îşi va orienta procesul de programare naţională a fondurilor europene.

Comisia Europeană are rolul să coordoneze poziţiile statelor membre în varii domenii dar şi în condordanţă cu politicile şi instrumentele relevante ale UE.

Ce are de făcut România

În general, dacă un stat pune la punct o anumită programare pentru fondurile comunitare pe care le are la dispoziţie, este foarte greu să facă modificări ulterior.

De aceea, ministrul afacerilor europene, Leonard Orban a insistat în repetate rânduri ca toţi actorii naţionali să se implice, din timp, în dezbaterea privind felul în care vom cheltui viitoarele fonduri comunitare, pentru ce domenii şi proiecte, care sunt priorităţile, astfel încât ultimele etape de negociere, la nivel european, pe marginea bugetului UE, să ne găsească cu toate programările făcute, şi să nu fim nevoiţi să redactăm rapid programări care ulterior să nu răspundă sută la sută necesităţilor României.

Pe baza Cadrului Strategic Comun, adoptat de CE, fiecare stat membru trebuie să elaboreze, în cooperare cu ceilalţi parteneri europeni şi în dialog cu Comisia Europeană, un set de documente de programare.

Este vorba despre contractul sau acordul de parteneriat, document strategic naţional care stabileşte obiectivele, pe teme, de dezvoltare şi alocare a fondurilor europene în perioada 2014–2020.

Acest contract sau acord de parteneriat priveşte instrumentele structurale şi fondurile destinate dezvoltării rurale şi pescuitului, respectiv: Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime.

De asemenea trebuie elaborate programe care să cuprindă şi angajamente ferme ale statelor membre privind îndeplinirea, prin programarea fondurilor comunitare, a obiectivelor UE.

Termene-limită

Negocierile informale privind primele versiuni ale documentelor naţionale de programare ar trebui să poată fi demarate încă din primul trimestru al anului 2013.

În conformitate cu ultimele versiuni ale proiectelor de regulamente, contractul/acordul de parteneriat trebuie transmis Comisiei Europene în termen de 4 luni de la aprobarea regulamentelor, iar programele operaţionale, simultan sau în 3 luni de la transmiterea acestuia.