România pe locul 57 în raportul Transperency International privind corupţia

Raportul anual privind indicele perceperii corupţiei la nivel global al organizaţiei Transparency International a fost dat ieri, publicităţii.

Documentul cuprinde un clasament al gradului de corupţie în sectorul public pentru 176 de state. Punctajul maxim este 100, obţinut prin colectarea opiniilor unor experţi de la organizaţii cum ar fi Banca Mondială, Banca Africană pentru Dezvoltare sau Fundaţia germană Bertelsman.

Primele 4 poziţii sunt deţinute de Noua Zeeleandă şi ţările nord-europene Danemarca, Finlanda şi Suedia. Potrivit site-ului Transparency International, România se află pe poziţia 57, cu 48 de puncte, în timp ce Bulgaria ocupă locul 75, cu 41 de puncte.

De la Berlin, unde şi-a publicat raportul, Transparency International spune că anul 2016 a fost o demonstraţie a felului în care corupţia sistemică la nivel mondial şi inegalităţile sociale se alimentează reciproc şi provoacă dezamăgirea oamenilor, iar pe acest teren fertil are loc răspândirea mişcărilor populiste în lume. Însă populismul este un fals remediu, consideră directorul de cercetare al Transparency International, Finn Heinrich, intervievat de Agenţia France Press. El a mai spus că liderii populişti propun combaterea corupţiei, dar nu acţionează în acest sens, ci agravează lucrurile subminând democraţia şi libertatea presei. Exemplele date de Transparency International sunt cel al Turciei, sub regimul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, care într-un an a pierdut nouă locuri, a coborât de pe locul 66 pe 75 şi cel al Ungariei preşedintelui Viktor Orban, aflată pe locul 57, după ce cu un an în urmă ocupa locul 50.

Finn Heinrich a comentat şi perspectivele SUA sub conducerea noului preşedinte Donald Trump şi a spus că dacă liderul de la Casa Albă îşi respectă promisiunile de combatere a corupţiei, SUA se vor putea clasa mai bine anul viitor faţă de locul 18 anul acesta. Însă responsabilul de la Transparency International crede că America va înregistra un recul, având în vedere primele decizii ale preşedintelui american.

Pe primul loc al acestui indice referitor la percepţia corupţiei în lume se află Danemarca şi Noua Zeelandă. Dar şi restul ţărilor nordice ocupă locuri fruntaşe: Finlanda este pe locul trei, Suedia pe al patrulea loc, iar Norvegia ocupă locul şase.

Pe ultimele locuri se află statele aflate de mai mulţi ani în război: Sudanul de Sud, pe locul 175 şi Somalia, pe 176, în timp ce Siria ocupă locul 173. Organizaţia neguvernamentală Transparency International publică anual un raport referitor la indicele de percepţie a corupţiei în lume şi evaluarea este făcută pentru 176 de ţări pe o scală de la zero, ce indică ţările cele mai corupte, până la 100 de puncte pentru cele mai puţin corupte.

Clasamentul mondial este întocmit pe baza opiniilor experţilor din organizaţii precum: Banca Mondială, Banca Africană de Dezvoltare sau Fundaţia germană Bertelsmann. România se află pe locul 57 cu 48 de puncte în clasamentul mondial şi pe locul 24-25 la nivel european

Victor Alistar, director executiv al Transparency International România a fost invitatul emisiunii Agenda globală, la Radio România Actualităţi.

Realizator: O să vă rog să definiţi mai exact sau mai plastic acest index, importanţa lui economică. De ce e el important pentru România?

V ictor Alistar: "Acest index reuneşte pentru România zece surse, ca pentru toate ţările din regiune şi el are relevanţă pentru ratingul de ţară atunci când ţara vrea să se împrumute sau pentru acordurile comerciale sau pentru investitorii străini cândvor să vină în România, ei îşi calculează un factor de risc, dacă este riscant sau nu să facă investiţii în România din perspectiva corupţiei.

Acest indice se corelează foarte bine cu indicele de calitate a vieţii şi cu indicele de dezvoltare umană al Naţiunilor Unite şi dă un semnal de credibilitate a României pentru relaţiile economice şi pentru dezvoltarea societăţii per ansamblu."

Realizator: Cum s-a modificat acest indice de percepţie a corupţiei în privinţa României în cei aproape 20 de ani de când este monitorizată?

Victor Alistar: "Este un indice crescător, au fost şi momente de scădere, dar este un trend crescător, ceea ce arată că societatea românească îşi doreşte şi că se fac eforturi instituţionale pentru creşterea integrităţii şi pentru reducerea fenomenului corupţiei care de fapt distorsionează orice investiţie şi orice dezvoltare normală a societăţii.

Anul acesta, spre exemplu, avem 48 de puncte dintr-un total de 100, în creştere faţă de anul precedent, unde am avut 46 de puncte. Ce este relevant tot anul acesta este că ţările fruntaşe, cele care au cele mai bune scoruri, nu mai au decât un maxim de 90 de puncte din 100 posibile. Asta înseamnă o scădere chiar şi a ţărilor fruntaşe. Societatea globală se confruntă cu acest fenomen. În România există aceste tendinţe de îmbunătăţire, ceea ce reprezintă o mare, mare oportunitate dacă eforturile sunt susţinute.

Dacă la nivelul administraţiei, cu care se întâlnesc cetăţenii de zi cu zi, se îmbunătăţesc procedurile, se clarifică, se reduce discreţionarul, dacă la nivelul investiţiilor şi al procedurilor de achiziţii şi de parteneriat public-privat lucrurile sunt mai clare, sunt mai simple, sunt mai corecte, pentru România înseamnă o şansă de dezvoltare. Continuarea trendului este esenţială, nu este doar o chestiune de scor sau de clasament, este o chestiune de calitate a vieţii şi până la urmă de prosperitate. Nu doar măsurile economice şi sociale sunt importante, ci şi măsurile care privesc normala şi corecta funcţionare a societăţii şi a economiei."

Realizator: Raportul Transparecy International a fost dat publicităţii în aceeaşi zi cu raportul MCV pentru România astăzi. Cum le vedeţi corelate?

Victor Alistar: "În acest an se corelează foarte bine cele două rapoarte. Concluziile pe care noi le-am pus în analiza noastră cu privire la cauzele pentru care apar îmbunătăţiri, cauzele pentru care aceste îmbunătăţiri nu sunt suficiente şi pe care le-am publicat în comunicatul de presă lansat la 6:00 dimineaţă s-au potrivit foarte bine cu elementele prezentate de vicepreşedintele Comisiei Europene şi de concluziile din raport prezentate la 13:00 şi aceste elemente comune se referă la faptul că este nevoie în continuare de garanţii că măsurile care au fost luate sunt ireversibile, este nevoie de măsuri de prevenire foarte serioase şi este nevoie de continuarea eforturilor de sancţionare acolo unde este cazul şi unde prevenirea pe care, repet, trebuie să o punem pe primul loc, nu dă rezultat, să se aplice în mod egal pentru toţi la nivel politic şi toate nivelele până la nivel de funcţionar care afectează prin abuzurile lor, prin atitudinea pe care o au, prin conduita lipsită de integritate sau coruptă chiar viaţa şi drepturile cetătenilor. Asta spune şi raportul Transparency International, asta spune şi raportul Comisiei Europene.

România este pe un trend de câţiva ani de zile ascendent, nu este doar un efort de anul acesta care a trecut sau de acum doi ani sau trei, dar este nevoie de consolidare, de stabilizare, este nevoie de garanţia că aceste eforturi nu se pot întoarce înapoi."