România, o destinaţie destul de costisitoare pentru italieni

Potrivit ofertelor prezentate de tur operatorii italieni, pentru un week-end la Bucureşti un italian trebuie să scoată din buzunar între 450 şi 570 de euro de persoană, în funcţie de categoria hotelului ales şi de perioadă.

În preţ intră doar biletul de avion dus-întors şi cazarea cu mic dejun pentru două nopţi.

În cazul în care turistul doreşte să facă un tur al oraşului de aproximatv 3 ore şi jumătate cu maşina însoţit de un ghid trebuie să mai plătească 96 de euro.

Pentru o vizită la Sinaia şi la Castelul Peleş se plăteşte în jur de 280 de euro, iar la Braşov 320 euro.

Pentru un pachet turistic de 7 zile axat pe mănăstirile şi bisericile din România, preţurile trec peste 1000 de euro.

Traseul cu plecare de la Bucureşti cuprinde o zi la Curtea de Argeş, o alta la Sibiu, Sibiel şi Sighişoara, o a treia zi la Lacul Roşu, Cheile Bicazului şi Câmpulung Moldovenesc, a patra zi la mănăstirile din zonă: Voroneţ, Humor, Suceviţa şi Moldoviţa.

A cincea zi este destinată mănăstirii Agapia şi celui mai “romantic” oraş - Iaşi - următoarea zi, vizitării Braşovului inclusiv a Bisericii Negre şi a Bisericiii Sfântul Nicolae, iar în ultima zi se vizitează Castelul Peleş, Sinaia şi se revine la Bucureşti.

Acest pachet costă 995 de euro pentru hoteluri de trei stele şi 1120 de euro pentru hoteluri de 3 şi 4 stele.

În plus se mai plătesc taxele de aeroport la plecare în călătorie, taxe care ajung la 105 euro.

Preţurile pachetelor spre România sunt asemănătoare cu cele spre Israel, Rusia, Brazilia sau Ţările Nordice.

Pentru o vacanţă de 7 zile în Franţa, turistul italian plăteşte aproximativ 600 de euro, cu aceleaşi servicii oferite şi de pachetele spre România.

Interesul pentru ofertele de la târgul de turism creşte din cauza crizei

Odată cu criza economică actuală şi bugetul italianului s-a redus când vine vorba de concediu.

Tocmai de aceea în ultimul an s-a observat o creştere a numărului de vizitatori ai târgurilor de turism.

În Italia, România nu lipseşte de la nici un fel de târg de profil.

"În ceea ce priveşte turismul, am constatat că a crescut afluenţa, sunt mult mai mulţi vizitatori interesaţi, care acum chiar caută destinaţiile turistice. Nu mai este acea curiozitate de tipul: hai să vedem ce există în acest târg” a declarat pentru Radio România Actualităţi reprezentantul Biroului de turism al României de la Roma, Ligia Hofnar.

Potenţialii turişti italieni care cer informaţii vis-a-vis de ţara noastră sunt, potrivit Ligiei Hofnar "puţin mai pregătiţi".

"Nu mai întreabă: dar ce are România, ci întreabă deja ce aveţi despre Bucovina, ce aveţi despre Maramureş? Ştiu că de fapt în România principalele locuri pentru voiajele religioase să le numim aşa sunt mănăstirile pictate din Bucovina şi bisericile din lemn din Maramureş" mai susţine Ligia Hofnar.

300 de expozanţi din întreaga lume au prezentat la Târgul de turism religios de la Roma, desfăşurat la mijlocul lunii ianuarie, atracţiile ţărilor din care vin din punct de vedere ecumenic.

Potrivit directoarei Asociaţiei Quo Vadis, Samantha Tata “turismul religios are conţinut. Noi de fapt nu-l numim astfel. Pentru noi sunt călătorii spirituale”.

“România este partenerul nostru puternic pentru itinerariile de spirit. A fost dintotdeauna. Iar pentru noi este o onoare să îi avem la târguri” a mai declarat pentru Radio România Actualităşi Samantha Tata.