România "nu este de acord cu impunerea unor cote obligatorii de imigranţi"

România nu este de acord cu impunerea unor cote obligatorii de către Comisia Europeană, iar ţara noastră va participa la mecanismul de relocare, prin preluarea a 1705 de solicitanţi de azil aflaţi în Italia şi Grecia şi a încă 80 de persoane din afara UE.

Aceasta este declaraţia oficială a vice-prim-ministrului pentru securitate naţională, Gabriel Oprea, care a participat la reuniunea miniştrilor de interne de la Bruxelles.

În rest, pentru alocările suplimentare făcute de Comisia Europeană, miniştrii nu au ajuns la un acord.

Lucrările acestei reuniuni a miniştrilor de interne se apropie de final.

De altfel, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunţat că va convoca un summit al UE pe această temă în cazul în care reuniunea de astăzi nu se va finaliza cu un acord.

Miniştrii de interne şi-au dat acordul final pentru transferul în următorii doi ani a 40.000 de solicitanţi de azil din Italia şi Grecia spre alte ţări din blocul comunitar, dar nu au fost de acord pentru găsirea unei soluţii legate de cei 120.000 a căror distribuire a fost solicitată de către Comisia Europeană la reuniunea de astăzi.

Ministrul de resort al Luxemburgului declară că relocarea celor 40.000 de persoane va începe în curând.

În intervenţia sa, vicepremierul român Gabriel Oprea, care a participat la reuniunea de la Bruxelles, a spus că potrivit mandatului, ţara noastră va participa la mecanismul de relocare prin preluarea unui număr de 1705 solicitanţi de azil din Italia şi Grecia, precum şi a încă 80 de persoane din afara UE.

România nu este de acord cu impunerea unor cote obligatorii de către Comisia Europeană, a mai anunţat vicepremierul Gabriel Oprea.

Potrivit unui comunicat făcut public cu puţin timp în urmă, vicepremierul pentru securitate naţională, ministrul afacerilor interne, Gabriel Oprea, spune că extrem de importantă este intensificarea măsurilor de combatere a traficului ilegal de persoane, prin consolidarea şi intensificarea schimbului de informaţii şi date şi a anunţat că România este dispusă să contribuie suplimentar la activităţile operative ale FRONTEX şi ale altor agenţii ale UE din domeniul securităţii.

De asemenea, vicepremierul Oprea a punctat ca extrem de importantă luarea cu celeritate a măsurilor de triere, pentru identificarea persoanelor care nu se califică pentru obţinerea protecţiei internaţionale şi returnarea acestora conform standardelor în materie.

Miniştrii de interne şi-au dat acordul însă pentru înfiinţarea centrelor de primire în Grecia şi Italia, pentru a-i înregistra pe refugiaţi şi a-i putea tria care dintre ei au motive reale pentru a solicita azil.

Este aşteptat acum anunţul preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, care a declarat că va convoca un summit pe tema imigraţiei în această lună.

Ministrul francez de interne, Bernard Cazeneuve, spunea că este necesar un răspuns urgent la dramele umanitare în Europa, în timp ce omologul său german, Thomas de Maiziere, a spus că miniştrii lucrează în acest sens, însă se declara pesimist că se va ajunge astăzi la o soluţie.

Declaraţiile miniştrilor de interne din state central şi est-europene au făcut o opinie aparte încă de la debutul reuniunii de aici, de la Bruxelles.

Statele respective continuă să spună că fixarea cotelor de refugiaţi de către Comisia Europeană nu reprezintă o soluţie la rezolvarea crizei migraţiei.

Ministrul slovac de interne, Robert Kaliňák: Săptămâna trecută am văzut cu toţii că acest sistem de cote de refugiaţi nu funcţionează. Dacă 14.000 de imigranţi trec pe la graniţa austriacă şi numai 700 fac cerere de azil, aceasta spune ceva. Ei nici măcar nu vor să rămână în Austria şi nici în Ungaria sau Slovacia. Nu au cerut azil.

Şi ministrul polonez de interne a avertizat la sosirea la reuniune că UE se va confrunta cu o criză instituţională de proporţii dacă va impune cote de refugiaţi împotriva voinţei unor state membre.

Pentru ca propunerea Comisiei Europene de astăzi să fi fost aprobată, miniştrii de interne era nevoie să aibă o majoritate calificată, aceasta însemnând că 16 din cei 28 ar fi trebuit să voteze pentru propunerea Comisiei.

Potrivit regulamentului, majoritatea de blocare trebuia să includă cel puţin patru membri ai Consiliului, care să reprezinte peste 35% din populaţia UE.

În aceste condiţii, România este a treia ţară ca pondere în raportul populaţie - număr de voturi în Consiliu.