România, "exemplu de redresare economică"

Într-un studiu publicat vineri de Departamentul pentru strategie, politică şi revizuire din cadrul Fondului Monetar Internaţional se arată că ţările care au cerut, la sfârşitul anului 2008, după colapsul băncii de investiţii Lehman Brothers, asistenţă financiară din partea FMI, revin la creştere economică.

Studiul se referă la 29 de ţări, între care şi România, sprijinite prin programele FMI.

"Un număr de ţări au ieşit din criză cu niveluri foarte ridicate ale datoriilor. Unele dintre aceste ţări – inclusiv Ungaria şi Grecia – aveau deja datorii mari când au intrat în criză.

"Alte ţări, ca Irlanda şi Islanda, au început cu o datorie publică redusă, dar au acum în faţă semne de întrebare din cauza unor noi datorii publice "care au venit ca urmare a deciziei de a-şi salva sistemele bancare"", a declarat consilierul FMI James Roaf.

Consilierul FMI a adăugat că toate aceste ţări au în faţă un lung proces de restaurare a sustenabilităţii fiscale şi a credibilităţii pe pieţe.

James Roaf a mai spus "că este însă posibil să schimbi cursul economiei cu perseverenţă politică şi socială", dând exemplu România, Letonia şi alte ţări lovite de criză.

România, poveste de succes în viziunea FMI

Fondul Monetar Internaţional a postează pe website-ul său o fotografie ilustrând o fabrică din Urlaţi, cu legenda "România, unde redresarea economică are loc".

James Roaf specifică faptul că pentru majoritatea ţărilor aşa numitului "prim val" – între care România, Letonia, Ucraina, Islanda şi Ungaria, problema a fost aceea a stabilizării economice şi a evitării ajustării excesive în faţa şocului.

Alte ţări – între care Grecia, Irlanda, Moldova, Macedonia - au cerut asistenţa FMI pentru a se adresa unor probleme structurale mai adânci în economiile lor.

Unele din acestea au probleme fiscale foarte severe care ameninţă abilitatea lor de a continua să acceseze pieţele de capital.

Rămân riscuri, avertizează FMI, multe ţări având în continuare nevoie de consolidare fiscală.

Crearea locurilor de muncă a rămas în urma redresării economice iar voinţa politică de a aplica în continuare reforme dificile pierde din vigoare într-un moment în care este nevoie urgentă de mai multe reforme pentru a restaura competitivitatea.