România a depăşit pragul de 10.000 de dosare trimise la CEDO
La sfârşitul anului, CEDO raporta că analizează 10.221 de plângeri împotriva României, însă cele mai multe dintre acestea, 10.066 au fost declarate inadimisbile.
Articol de Iolanda Bădiliţă, 18 Iulie 2013, 10:44
Locul 6 din 36 la numarul plangerilor cu o rata a admisibilitatii de sub 1%, si aproape 1 million si jumatate de euro achitati drept compensatii, doar in 2012. Acesta este profilul Romaniei la CEDO.
In aceasta toamna guvernul Romaniei va trebui sa arate CEDO cum va aplica noua lege a retrocedarilor, motivul principal pentru care romanii isi dau tara in judecata la Strasbourg.
Judecatorul roman la CEDO, Corneliu Birsan, este de parere ca dispozitiile legii nu sunt suficient de clare.
Explicatia pentru numarul infim de cereri care ajung in cele din urma sa fie solutionate este de cautat in reforma CEDO si adoptarea asa-numitului protocol 14 la Conventia pentru apararea Drepturilor Omului, care a permis, de pilda, crearea unei unitati de filtrare a cererilor.
Aceasta inseamna ca plangerile care se refera la dreptul la viata sunt analizate inaintea celor care aduc in atentia Curtii un caz de incalcare a dreptului la proprietate, de exemplu.
"Prin propotocul 14 se introduce «judecatorul unic», competent sa solutioneze cererile care au a fi declarate inadmisibilie. Romania face parte din grupul de state cu privire la care s-a decis introducerea unitatilor de filtru. Acestea au fost introduse pentru statele care aveau un numar f mare de plangeri, incepand cu Turcia, Rusia si Ucraina si pana la Italia, Serbia si Romania, care se situeaza pe locul 6.
"Daca pana in 2010, de cand dateaza aceasta schimbare, un petent trebuia sa astepte si pana la 4 ani pentru a primi o instiintare de inamisibilitate, astazi acest proces s-a scurtat la 3-4 luni. Astfel s-a permis cresterea productivitatii curtii, daca ar fi sa folosim un termen barbar", spune judecatorul roman la CEDO, Corneliu Birsan.
Statul roman, "uscat" de plangerile la CEDO
Procesarea plangerilor romanesti la CEDO costa anual statul roman sume importante de bani.
Dincolo de despagubirile acordate celor carora la Strasbourg li s-a dat castig de cauza - doar in 2012 aproximativ 1.349.518 de euro - o parte din contributia Bucurestiului la Consiliul Europei (1% din PIB ), care se ridica in 2013 la suma de 2. 723.648 euro, sustine activitatea tehnica si administrativa a CEDO.
Statistica CEDO arata ca la 30 iunie 2013, impotriva Rusiei erau depuse 22.350 plangeri. Ii urmeaza Italia cu 14.250, Turcia cu 13.700, Ucraina cu 13.000, Serbia cu 11.700 si Romania cu 5950.
"Peste 3000 de cereri dintre acestea vizeaza dreptul la proprietate, in Romania", spune judecatorul Birsan.
Motivele pentru care cetatenii isi dau tara in judecata la Strasbourg variaza de la un stat la altul.
Rusii si turcii invoca cel mai des incalcarea dreptului la libertate si securitate, in timp ce italienii sau grecii se plang de lungimea nepermisa de mare a proceselor in justitie.
Desigur, in cazul Romaniei, ca si in cel al altor foste tari comuniste, cele mai multe plangeri vizeaza dreptul la proprietate.
Cum judecarea acestui tip de cereri a fost inghetata din 2010, la ora la care vorbim Romania este condamnata mai ales pentru pentru conditiile din penitenciare sau disfunctionalitatile din justitie prinse in articolul din Conventie care se refera la dreptul la un proces corect.
"Urmare a Hotararii pilot Atanasiu si Poenaru din toamna lui 2010, aceste cereri sunt inghetare si ramana asa pana la momentul in care guvernul roman va face cunoscut Curtii modul in care vor fi aplicate dispozitiile legii proprietatilor confiscate, a carei metodologii de aplicare nu a fost aplicata. Nu va ascund ca, si este foarte bine ca oamenii sa nu isi faca iluzii, ca cele mai multe asemenea cereri sa fie repatriate spre a fi solutionate in cadrul intern", adauga Corneliu Birsan.
Pana la toamna, guvernul roman trebuie sa dea lamuriri
Intre timp CEDO asteapta ca, pana in toamna acestui an, guvernul roman sa explice cum va aplica noua lege a restituirii proprietatilor, ale carei prevederi au starnit vii emotii in spatiul public romanesc.
Potrivit legii restituirile în bani se vor face pe 7 ani, clădirile retrocedate îşi vor păstra 20 de ani destinaţia actuală, iar drepturile litigioase vor fi impozitate cu 85%.
"N-as spune ca intotdeauna sunt clare dispozitiile acestei legi", marturiseste judecatorul roman la CEDO.
"In toamna se va decide cu privire la soarta acestor dosare. In orice caz, pana atunci, statul are obligatia sa ia masuri generale care sa elimine conditiile indeplinite pentru a se ajunge la condamnari .
"Consider ca o problema mai delicata este cea a terenurilor unde intalnim suprapunerea reglementarilor, succesiunea acestora si un mod defectuos in care au fost aplicate de catre autoritatile locale, unde de multe ori s-a acordat drept de proprietate mai multor perosane", a mai declarat Corneliu Birsan.
